Pacaliciul

“Da, l-am păcălit pe Ponta cu pactul de coabitare”, ne dă de înţeles Dl Păcălici, cu aerul că asta e o faptă cu care merită să se laude în gura mare, păi cum naiba. În ipostaza asta ieroul nost s-a aflat probabil și atunci când plângea și scâncea: „Dragă Stolo” (vai, nu mai pot de mila ta, n-așa?), și atunci când condamna comunizmul de nu se mai vedea (dar lucra pe la spate, prin CC pe care o controla, împotriva Legii nr.221/2009, în așa fel încât legea de reparare a daunelor morale şi materiale suferite de luptătorii anticomuniști să nu se mai poată aplica), și atunci când cică încuraja lustrația (însă a mătrășit-o pe Mona Muscă, pentru că săraca doamnă chiar l-a crezut pe Păcălici și a inițiat legea cu pricina), dar și atunci când l-a desemnat ca premier pe V.Ponta (având în buzunar planul de attack pentru plagiat și adresându-i-se proaspătului prim-ministru cu dottore, sanchi balamaua, chiar în momentul investiturii) etcetera.

Acum aflăm că e posibil ca Păcăliciul să-l fi tras în piept și pe MRU, când a fost dat jos de la scurta-i guvernare, chiar fostul pm (văzut atunci de aproape toată lumea drept candidat sigur al dreptei la următoarele prezidențiale) dându-ne de înțeles, mai alaltăieri, că Păcăliciul, împreună cu echipa-i de păpușari, după ce l-au adus la guvernare în urma manifestațiilor cică populare, despre care naivii au crezut că s-au produs la îndemnul Antenelor pamfletaro-eliberatoare, au lucrat apoi pentru căderea guv-ului MRU, după nici trei luni de primăvară cam polară și instalarea guv-ului Ponta efectiv într-o doară (fiindcă altele erau planurile campaniei „experimentale” de vară). Atunci, Păcăliciul a socotit probabil că va împușca doi iepuri dintr-un foc: va scăpa de sâcâitorul MRU (despre care, în ce mă privește, am bănuit încă dinainte de a fi rotit că nu e dorit) și totodată de pretendentul gălăgios Ponta, căruia i se va aplica operațiunea „experimentul„, tânărul lider al PSD fiind astfel aruncat în groapa cu lei fix înainte de alegeri, în timp ce plagiatele în serie, ale lui și ale miniștrilor lui, erau deja în desaga Păcăliciului, programate să i se deverseze lui Ponta în cap când i-o fi lumea mea dragă, până la proximele alegeri prezidențiale urmând a fi implementate și alte „experimente” producătoare de efecte electorale (de exemplu ghiotura de dosare anticorupţie, pe care Justiția „independentă” ni le primblă pe sub ochi în special de la o vreme încoace, în direct şi la oră de vârf), după care ghici cine ar fi trebuit să catindeze la Președinție, dar mai ales ghici cine ar fi fost propus ca pm, dacă ar fi fost să fie ?

Văzând, așadar, cine e Păcăliciu’ – pe care îl vom observa în toată „splendoarea” sa abia după ce vom avea toate cărțile pe masă, păi cum drea -, e cazul să cer scuze publicului, pentru că acum câțiva ani am fost inițiatorul, împreună cu Vladimir Tismăneanu, al Apelului de sprijin pentru reînoita-i candidatură, chiar dacă eu personal am pus din capul locului condiții clare pentru susținerea mea și l-am socotit pe TB, de altfel, nu mai bun decât adversarii săi din acel moment, ci mai puțin rău  (sunt cel care a lansat sintagma „răul cel mic”, în legătură cu politicianul Băse). Habar n-aveam, în naivitatea mea de poesel cosmogonic, că răul cel calic era încă de pe atunci ditamai voinic, precum orice politcian ultracinic, învăţat cu Biruința-i, cu orice preţ, de mic… oops.

Evident că acest gen de politician, pentru care nu există nimic sfânt, decât victoria sa, își va juca până la capăt cartea jmecheroasă, încercând o nouă cacealma sau o nouă soluție imorală, cu condiția să mai aibă pe cine păcăli, n-așa? Vom vedea…

3 Răspunsuri to “Pacaliciul”

  1. Marginalia non turpia Says:

    Să înțeleg că justiția ne poate alimenta speranțele?

  2. AVP Says:

    Mă tem că justiţia română, după ce va scăpa de sub controlul tovilor şi băieţilor, care au folosit-o spre a se îmbogăţi, transferând în buzunar propriu, într-un fel sau altul, fosta economie socialistă de stat, sau pentru a-şi mătrăşi adversarii politici, sub pretextul „luptei împotriva corupţiei”, e.g., va intra sub controlul inamicilor tovilor şi băieţilor, deci a netocraţilor în ascensiune, majoritatea dintre ei tot cu năravuri de activişi şi securişti (din rasa cărora provin, de altfel), motiv pentru care o vor folosi fix în acelaşi scop, fiindcă justiţia română (justiţia din fostele state comuniste, în general) e compusă în cea mai mare parte, din păcate, din magistraţi şantajabili (fie corupţi, fie incompetenţi, fie mascaţi sau upgradaţi ai multiplelor servicii secrete, deci cu dublă comandă). Abia când magistraţii din România vor lucra sub directa autoritate şi jurisdicţie a Statelor Unite ale Europei se va face dreptate şi justiţie în ţărişoara asta balcanică.

  3. AVP Says:

    Postare nouă (privat).


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s