Ati auzit de poeta Florentina Borgovan ?

După îndelungi ezitări, născute din scrupule artistice şi morale chinuitoare – din câte îmi dau seama acum -, Florentina Borgovan, una dintre cele mai atente, mai civilizate şi mai cultivate semnături din Hyperspatz – cum îi zic eu cyberspaţiului -, mi-a încredinţat spre publicare pe my blog, neapărat (deşi eu i-am propus la un moment dat să-i fac un blog aparte), nişte texte excepţionale, texte pe care – dacă nu cumva greşesc – le-a avut în mână la vremea naşterii lor şi Nicolae Manolescu, mentorul optzeciştilor, însă din păcate criticul nu le-a putut publica la vremea aceea, din pricina faptului că Cenzura le-ar fi hăpăit fulgerător, vezi bine, dar şi pentru că Florentina n-a participat la bătaia ocleiului prin Bucurescii Mateiului comunizat sau la Cenaclul de luni cel supravegheat şi doar printr-o minune salvgardat peste mode şi timpul ce s-a curbat nesperat… Faptul că puternica poetă Florentina Borgovan apare în public abia aici şi acum, cu un text care nu se deosebeşte decât prin certă originalitate şi valoare, cum ar veni, de textele optzeciştilor vremii, ne-arată încă şi încă o dată că habent sua fata libelli (aşa cum a scris dl Manolescu la apariţia „Poemului de oţel”, cartea mea iepocal premiată, dar nepublicată la vremea sa şi apărută când nimeni nu se mai aştepta, întrucât pentru naşterea-i supergrea trebuia să moară comunizmu, chiar aşa…). Cartea Florentinei se cheamă Un secret bine păzit – laşitatea savantului secretar şi, după ce o veţi parcurge  mai jos, veţi realiza că e după chipul şi asemănarea aleasă a unei poete de nobilă clasă, paradigma cea mai adâncă a cărţii şi a autoarei ei,  totodată, neavând de a face cu lumea vulgară, gregară şi deşuchiată de-acuma, ci cu-o lume spiritualizată, demnă şi rafinată, de dinainte de a fi de colectivism invadată.

+++++++++++++++++++++++++++++++

UN SECRET BINE PAZIT

lasitatea savantului secretar

motto:

leopold al doilea s-a ocupat de tramvaie .

am descoperit un manuscris. e cu sigiliul

lui. chiar asa e scris tramway

cu dublu v si i grec .

–          ce dracu tot vorbesti  . esti beat .

–          lasati-l in pace ! urlă : lasati-l

in pace !

laşitatea savantului secretar

motto :

si viziera ridicată a zilei

spatiu al violenţei  , miradorul

sau ochiul larg deschis : acurateţea

morţii .

autobuzul franează brusc .uşile se deschid cu zgomot de aer

comprimat scăpat din supape . vântul ridică in vârtejuri

zapada subtire de pe trotuarul pustiu.

şoferul coboara grabit cu o sticla de un kilogram in mana .

mi-e frig , foarte frig . pe trotuar , soferul da energic picioare

cismelei inghetate . cei câtiva călători strâng infrigurati

paltoanele pe ei . soferul se intoarce grabit cu sticla goală

sub braţ . ambaleaza motorul , cutia de viteze mugeste teribil

până ce roţile angrenează in viteza intâia . autobuzul porneste

uşor .

marunţi slujbasi ai deznădejdii mărunta

tropăială si aripioarele subtiri in ţevaria

libertatii

înfrigurarea de-a nu fi ( idilă )

balans periculos  –  crenguţa

intunecată a vorbirii

iar tărmul era ca suflarea care indată ce pierea .

as vrea sa dorm dar rozul

ţipator

si locuri mai strâmte ca moartea, ea se apropie

dansează

ea se apropie, dansează . isi aprinde din mers , cu gesturi

masurate , tigara din varful tigaretului foarte lung de argint .

–   pot sa rămân ?

el fremătand isi desface bretelele :

–   da , sufletul meu !

el o mângaie . ea vrea sa-l muste de un deget.

el isi retrage mâna rapid .

e-o noapte roz cu turnulete ,flacara

alba a oboselii , barbatuşii istoriei , şurubul

cantător, manuşa de matase

rosie

adevarul acesta ma trudesc in zadar sa-l cuprind

balans periculos   –  crenguţa

intunecată a vorbirii

iar ţarmul era ca suflarea care indata ce pierea .

astfel ne risipeam zeita, exasperati

de propria fiinta

si filamentele subţiri ale singurătatii

ajuta-ne pe noi , stridenţii

teritorii pierdute ale realului , desimea umbrei tale

sau sarpele cu pene intrevederea care dă orbirea

si insomnia ca un coif de aur

miscarea

ca ascundere : dulci alveole ale desfrâului

solar .

fragilitatea ta : esti luat

ca o privire : ceaţa

de pe lucruri .

cu mişcari precise basculează capacul brichetei . inspiră

profund , apoi pe tot parcursul frazei , fumul îi iese in tranşe

mici , fie pe nări , fie pe gură .

–   aşadar sublimul .

expiră ultimul fum rarefiat si albăstriu

mă uit la el . mic , rotofei, cu ochii jucauşi , bărbie dublă

pofticioasă , chelie de pe care nu-si scoate şapca oriunde

ar intra ,iar cand o scoate o ţine in mâna stângă in vreme

ce cu dreapta işi tamponeaza calota trandafirie , brobonita.

respiră greu , astmatic si fumeaza , fumeaza ……

notez repede totul .

o , angel radios ! o, păstorele !

aceste comicsuri dezvolta ( hilaritas ,modus

lascivus ) timpul slabit  –  o alergare

de plasma si singuratate

de serate dansante , platouri unsuroase de metal

si încăierarea pentru totdeauna

in apele de trandafiri , agheasmatare , lavoare

publice , ghişee sau malul ridicat al zilei

plancton rătăcitor si purpuriu .

.

apoi cei aproximativ doua sute de metri patraţi de centru

cu torpoarea miezului zilei , clătinări , ciocniri ,

involuntare, impiedicari de bordure , soare, din nou soare

şi iar soare , creieri gelatinoşi , câteva incercări ratate

de sinucidere sub roţile unicului automobile, ce se învartea

haotic pe cele câteva străduţe , din nou soare, soare

şi totul se pierde difuz , confuz, meduz…..

nu meduz…meduză ! spuza , lehuza , patul mechanic

pentru mutilaţi dupont ! cu manivelă ,trei viteze , frână şi roată

liberă

suspensie foarte uşoară prin resorturi cu lame

această manivelă permite ridicarea fără effort a capului

singur

a picioarelor singure , mişcare precisă şi singură astfel :

pierduţi de propria fiinţă ca un fragment

câinele mort .

STUDIU DE URMARIRE

motto:

detaliu fragil ( dintre caile

domnului ) sau greierii de jad din gura

morţilor : indestructibil .

se duce si vine , cade pe scara, studii fabuloase

cu frunzulite de argint şi robinete moarte

capul sub marile sudului

creşte

şi râsul amoros , glicina

pe scurt :primejdios , freatic

pălărioara rosie

pe ape.

doi bărbaţi trag , apoi bat cu rigla de trei metri betonul .

sunt crispaţi  şi nervoşi , trag in contratimp de mânere

se inverşuneaza unul impotriva celuilalt ,obosesc repede

mâinile şi genunchii tremura imperceptibil, striga unul

la altul .

gesturile se sincronizeaza treptat . mişcarea e din ce in ce mai amplă . sub riglă

betonul se deplaseaza dintr-o parte in alta, in ritmul mişcarii celor doi .

massa amorfa, ce nu se lăsa lucrată , prinde viaţa pe nesimţite , însufleţită de gâfâitul

sacadat

de spinările lor arcuite şi de picioarele cabrate .

se simt şi se înţeleg la cel mai mic gest, la cel mai mic impuls transmis

de unul sau de celalalt de la capetele riglei.

privirile sunt plecate . gâfâie . icnesc. nu pot articula cuvinte

intregi . nici nu e nevoie , se înţeleg perfect, musculatura

încordată a torsului , braţelor şi gâtului saltă ritmic sub piele.

fiecare se teme sa nu obosească primul .

se apropie de sfârşitul întinsului . mişcările sunt din ce in ce mai rapide . sunt congestionaţi , transpiraţia curge şiroaie.

o dată , de două ori, de trei ori …..gâfâie, aruncă rigla.

se ridica încet . picioarele se îndreaptă cu greu . tendoanele sunt ori prea întinse

ori contractate la maxim . şalele , ei da, şalele sunt dureroase ,iar şira spinării

parcă are vertebrele dislocate.

o respiraţie mai amplă . a trecut .

îl înjură de mama pe peştişor .

asta e tot .se lasă umbra .

e-un frig clinchetitor ca oscioarele albe

de rege .

                                                

poem independent

cheia , lanţul sub şa .

încalec. o rază de soare cade pieziş pe ciment .

frânez uşor . cu roata din faţă ocolesc bălţile verzui

scurse din tomberoane.

–   bună dimineaţa , nu mi-ati văzut pisica ?

fac un opt splendid . evit bordure .

–  încercaţi la domnul vetrice

mă îndepărtez pedalând in forţă . fredonez obsedant

ori iţi dai cu odol dinţii

ari iti devorezi părinţii .

STUDIU  INTERIOR EXIACTIC ZI

motto :

clasicizarea fricii tale, minuţioasa

pierdere de fiinţa

şi amintirea ca o pată de ulei, tremurătoarele

dovezi

pe scurt morişca învierii

butoniere care ne inchid in trupul public, pastişă

a nefericirii,chicoteala, tagma de conţopişti

va fi retrasă

şi greierii de jad din gura morţilor

şi sângele şi aerul şi propria ta moarte

astfel :

sancta simplicitas ! dar unde-i bietul isaac ?

vorbesc de celălalt, de babel

o dansatoare în tutu plânge aproape de hale

iar ţevile caloriferului sunt sparte şi sunetul

de clopoţel şi glasuri de băieţi

sau domnul maupassant umblând în patru labe

culoare subţiri în care plutesc singuratici condori

şi rozul ţipător şi aşteptarea animalica pe scări

emanând unelte de silex, ştampile, paradisul tenace al vorbirii, vorbirea

fumigaţiune, articulaţii artificiale de femur

le prince d’aquitaine a la tour abolie aproape

de halle.

trei personaje intră-n vorbă

îşi leagănă capul

şi mor .

această splendidă mişcare  –  lamele fine

de singurătate

orele două după amiază, oră copleşitoare la peronul doi

alături de cearceafurile care- atârnă, se disting

mulţimi pedestre , un bărbat

cu pălăria în mână, are aerul că fuge spre zidul de beton

ruinat

un impiegat ridică discul ,o tânără femeie transpirată aruncă ţigara

îşi scoate ochelarii , clienţii se aşeaza la coadă

şi aşteaptă sa le vină rândul

femeia tânără agită vesel mâna

el pare vesel şi-şi face vânt cu ziarul, claxoane ici şi colo , concert sfâsietor

şi discordant .

iar marginile reflectante-ale reţelei

tind să reţină energia

de vibraţie.

urmarea este foarte mica

şi-aproape poate fi mâncata

de-o furnică :

printre rotiţele infante .

ne apucăm să spargem scara

persoanele :     el

ea

insul fragil , razant şi toxic, tov. Iulian , şoferul păduraru paul, portareasa

golanu miluca

doamna hetrea îşi caută pisica , domnul vetrice

o înjură, iar titi boldescu la sfârşit va spune : aş mai sta

da’ uite că mă caută unu’ de la fisc.

mişcarea :         rest ultim, ceva atârnat de un text

                             de o moarte

                             şi mâinile tale lipite de umeraşii rozalii ai spaimei .

bine proptit în spătar, el se înclină cu scaunul, în echilibru

precar

pe picioarele din spate

îşi trece prin plete degetele subţiri şi scuipă sub masă . revine

pe cele patru picioare al scaunului, se apleacă

spre urechea ei şi-i vorbeşte şoptit , precipitat .

–   numai să nu mă baţi ! zice ea cu voce nesigură , depărtându-se uşor.

cu înghiţituri lacome îşi beau berea .se ridică şi pleacă .

un aer vag si fără profunzime pluteşte peste celelalte persoane .

numai atât : ca să descriem

stradela roşie

adio

adio,dar .

nu mai e nimeni

respiraţia ta ca arborii gingaşi ai fricii şi bluful

graţios : babiţa .

STUDIU DE ACTIUNE

Motto :

dar trupul tău nestins  –  aripă

în şirul continuu

numeric .

locuitori ai mâlului , spinarea frântă , ceva ireparabil ne ţinea

în viaţă

faţa de vâsc a morţii , meterezul

de febră , scâncet sau imperii

biscuiţii pompoşi muiaţi in siropuri, în rânjetul

apos al controlorilor, lavoare publice, ghişee

un rânjet de-nceput de lume , o dimineaţa

a invierii din nimic

strigătul slab, cursa de rouă, o mie de paşi infuzori

colportori , orbitori , o impresionantă sinucidere

s-a întâmplat de anul nou în strada aviator jean texier

numărul patru unde locuia tânărul funcţionar radu

ionescu acesta după ce-a petrecut de revelion toată

noaptea s-a spânzurat cu un şiret albastru în câteva

minute nefericitul tânăr a murit el n-a lăsat ncio scrisoare

el n-a lăsar nicio scrisoare care , cadavrul

a fost dus la morgă , apuca malul ! lumea e un cocoloş

de pâine

precizia de ismail a fricii

se poate dobândi prin salve hiperceleste , acefale şi studiul

triumfal despre creveţi ,plancton rătăcitor

şi dopuri, vorbesc de dopul inefabil

sa ma ia dracu’, cască gura

pictor de gang cu trup sensibil şi curba deznădăjduită

a tăcerii

aspiraţi infernal în jeleul

mestecând, respirând, tremurând, implorând

spânzurând un cocoş purpuriu la şosea

invadând tragedia ci inşi netragici înghiţiţi de mlaştinile putrede ale stabilimentului

in vreme ce treceai dintr-o cameră –n alta , dintr-un oraş in altul, dintr-o moarte

în alta, din gaura occipitala

purtând mănuşi de cauciuc, alcătuind mai pure

diagrame şi priza absolută B 125 .

poem independent

deschid .

–   douăjcinci de lei, bună dimineaţa. a venit apa.

luna asta e mai mult că lipsesc ăia trei şi vetrice nu vrea să dea

în plus, zice că dă-i în ăia mă-sii de infractori şi nici domnu’ jean

nu vrea, nu m-am aşteptat, zău aşa, că zice că ăştia din gang…..pe cuvânt

de onoare că m-am săturat şi beţiva aia, lăsaţi

nu mai căutaţi că pun eu şi-mi daţi mâine. nu mi-ati văzut

pisica ?

STUDIU DE INTERVENTIE

Motto :

Ne limităm celest , adio .

orbi şi fragili, pori ai singurătăţii, ne-atingem

viaţa mea

în treacăt

din spaima de-a nu fi totuna

e-o răsuflare fără oameni , eram atomizaţi

feerici şi lesa de oţel a dimineţii .

împingem povestirea-n moarte, studiu de urmărire , se constată

că fluxul de cerneală e ambiguu, filtru

mortal si reazem deformabil

varii pensete, clipsuri, clesti şi colportaj infrigurat

de fiinţă

torpoarea unei perifraze şi-aceste spaţii mutilate

de trufie

crezi că nu ştiu ce-i asta ? şopteşte exegetul

cu ochi de peşte, gărduleţ şi valţuri

cu atât mai bine, în dimineaţa asta

nu mă mai spăl pe mâini

cobor

–   sărut mâna, doamna hetrea

–   bună dimineaţa, nu mi-aţi văzut pisica ?

încalec bicicleta. luminatorul are un ochi spart

–   încercaţi la domnul vetrice .

trec prin gang. acum tomberoanele:unu, doi, trei şi gata.

atenţie la bordură !

mi-a reuşit .

in fiecare dimineaţă îmi reuşeşte .

STUDIU TRIUMFAL

Subs. Golanu Miluca am fost de serviciu la postul Nr.2

tăbăcărie ţin să vă aduc la cunostinţă că la ora 9 şi 5

minute am plecat şi meam luat pâine prin care am lipsit

10 minute prin care ale zece minute am fost şi la tauletă pe când mam întors tov. Vânatoru mea spus că am o maşină

pe când am ajuns la poartă şoferu  Păduraru Paul a împins

poarta şi  a stricat lacătul şi tov. Iulian mă ameninţă

10 la sută ca mam lipit.

Prin care a repetat de mai multe ori din cauza lacătului

şi a ameninţărilor mam inervat şi lam înjurat să tacă.

Se poate că pentru o bucată de pâine ?

ciorapii electrici, dupont ! cu manivelă, trei

viteze, entuziasme absorbante, holocauste viscerale

prin agramare şi incendiu, lichefierea

abisală

şi adjectivele victoriei care îmi plac la nebunie

numai această pălărie se poate spune că e bună .

bat aerul cu mâinile ( idilă )

eşti numai viu , ce altceva ?  adio .

poem independent

înfig briceagul în cauciucurile bicicletei

fâsâie şi se fleşcaiesc .

o arunc peste tomberoane. blochez gangul .

îi dau un brânci lui madam hetrea. sânge . tâmpla de colţul

balustradei .

mă-ntorc fulgerător şi-l spintec pe vetrice

–   bravo , bine le faci .

îi dau un pumn în cap să tacă. domnul jean cade de pe palier pe cimentul parterului .

urc în pod

ies prin lucarnă

plouă .

ridic gulerul impermeabilului.

–   bună dimineaţa , nu mi-aţi văzut pisica ?

încalec bicicleta . ocolesc luminatorul .

–   încercaţi la domnul vetrice  .

STUDIU COLOANĂ ÎN CÂMP LIBER

.

Motto :

se execută lent şi răpitor , mănuşa

moarta a deznădejdii şi zgomot alb

filtrat de medie zero .

halda de gunoi numărul trei e situată la marginea de sud-est a oraşului.

plouă torenţial . cauciucurile camionetei rulează fâşîind monoton.

din şoseaua naţională nu se zăresc decât

cele două grămezi uriaşe pe care ard mocnit focuri răzleţe .

picăturile grele de apă se menţin câtva timp suspendate pe circumferinţa

arcului descris de lamelele ştergătorului .

apoi altele şi altele într-o cadenţă aproape perfectă.

cu dosul palmei şterg geamul aburit al portierei apoi si jumătate

din parbriz .

frontiere absorbante

lavage du reel spălătoriile reunite geometria

spasmodică a urii

mulţime vidă

zvâcnitoare şi borne kilometrice lamele

alcătuind un trup fantasmagoric în dimineţile

absente

printre flacoanele de briantină şi plevuşcă fundaţiile

extazului dopuri şi pete de ulei măturătoarele mecanice

e toamnă

să rămânem obscuri printre vectorii stinşi

nazar porfir şi roza

o mână care face să lunece vizeta

roşeaţa ta uşoara în obraji şi strigătul de recunoaştere , adio

locul mişcat al fiintei, deversorul ,reţeaua

de canale colmatată , străzi răsucite-n aer, ceasuri

deşteptătoare , pălării de plastic , relaţii stricte

de servici şi moarte

plici, băltoaca morţii  , plici

pune-ti fracul şi îngerii mici

doamnelor şi domnilor ( aplauze , tropăituri , urale )

daţi-mi voie ,deficitul …..daţi-mi voie, vă rog

deficitul de fiinţă şi vânătoarea de amibe

ochiul de aur , spaţiu separat

–    hai, uimeşte-mă !

–    trecusem de primul colţ …..pe dreapta m-am oprit o clipă lângă stâlp . răsărise

luna …. nu mai ştiu . oricum nu l-am recunoscut .

–    uimeşte-mă , n-auzi ?

–    am străbatut apoi ….dar se lăsase ceaţa … cred că ajunsesem în apropiere, m-am izbit

de zid. mi-am zdrelit mâinile căutând intrarea , dar am ajuns la al doilea colţ.

mi-am amintit  …tot pe dreapta , ţin minte tot ,era din ce în ce mai frig

nu mai recunoşteam nimic .

–    opreşte-te !

–    nu mai pot ! genunchii îmi tremură …..mi-am amintit ! o oboseală

mortală mă cuprinde …. ajung la al treilea colţ ,de data asta pe stânga . pavajul

străluceşte sub crusta de polei.

e din ce în ce mai frig . păşesc cu atenţie. alunec

mă dezechilibrez , mi-am amintit !

–    opreşte-te ! urlă : opreşte-te !

rumoare , asistenţa urlă

şi voci vicariante , splendid, splendid ! eliberând particule de moarte

intruziunea epicului, fiinţa amânată

ochiul de apă în ciment

1. un moment de repaos , despăducherea
2. fiinţe de tranzit ,ventuza

de febră  , scâncet sau imperii

3. în lipsa dovezilor , vehemenţa de a fi
4. locul strident al neînsufleţirii

1+2+3+4 = 10   –   tetractis , armonie pură .

surâsul spart .

aici intercalăm o notă

–    nu se mai poate , domnu’ spiridon.

divinitatea broca a vorbirii

adio, dar ! plonjăm fulgerător

–    ah , aurora !

penajul fricii ,stele pitice ,trupe de şoc şi glande

beatificate

–    ce te holbezi ?

vagonul circulă fără oprire cu gurile de descărcare şi capacele

acoperişului complet închise şi blocate

–    vorbim în treacăt şi armăturile absenţei .

insinuăm aici concordii , cursuri sinat harmonie et solfege prin corespondenţă

în câteva lecţii vă învaţă mai mult decât în ani de studii, minunate

calităţi de stil , veţi dobândi un son splendid şi lovitura

de maestru

–    huideo !

–    zât !

–    piei , drace !

se opresc un moment. îşi strâng umbrelele. unul scuipă

celălalt îşi şterge nasul cu două degete de la mâna dreaptă

scuturând cu un gest violent mucii verzui pe pereţi.

dispar în gang .

acesta este locul , trismegistos .

STUDIU  DE INCINTĂ

motto :

teritorii pierdute ale realului

refluxul care lasă în urmă

o sforicică

ochiul de apă în ciment .

totul e aici .

colaci de sârmă , mulaje învineţite, ocolul mortal

aura de prăjeală , tangoul

etern , mecanic şi murdar

rămâi cu mine

moartea poveretta ,irezistibila , crudela .

–     … pune mâna…aşa …încă o dată …desfă acum … încă …las-o mai lungă …

răsuceşte … mai, mai , mai …încă o dată  …acum !

e duminică dimineaţă . nicio adiere.

–          las-o, dracu’ nu vezi că nu merge ?          Hai , încă o dată … ţine bine , ce mă-ta faci ? aşa …

–          hî … îşi dă drumu’

–          am simţit.

cu răngile aşează pe gura canalului capacul greu de fontă .

ninsoarea oprită de cateva ore , se porneşte molcomă

compactă .

În ziua de 15 iunie , la Botoşani şi Ipoteşti , 50 de scriitori din întreaga ţară au adus un vibrant omagiu poetului naţional al românilor , Mihai Eminescu , de la a cărui trecere

In nefiinţă s-au împlinit 98 de ani , La întreprinderea „Integrata” s-au prezentat expuneri şi s-au purtat discuţii cu privire la viaţa şi opera „poetului nepereche „

În întâmpinarea apropiatului CENTENAR EMINESCU , scriitorii au depus o sută de garoafe la bustul poetului.

La Iaşi , în ziua de 14 iunie , scriitorii au participat la un  amplu spectacol EMINESCU ; şi-au dat concursul coruri , formaţii coregrafice , solişti vocali . Reprezentanţi ai conducerii Uniunii Scriitorilor şi ai Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi au fost primiţi la Iaşi

De Maria Ghiţulică , membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. ,

Prim – secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., la Botoşani de Iulian Ploştinaru …

La Târgu Neamţ , scriitorii au vizitat obiective de interes cultural şi istoric ; primarul oraşului , Mircea Leţu , a prezentat perspectivele dezvoltării vechii aşezări, întinerită din temelii în ultimii 10 – 15 ani . ( ….) Primarul oraşului Fălticeni , Costică Artemi , a înfăţişat tradiţiile culturale ale oraşului şi coordonatele dezvoltării sale viitoare . A fost prezentă Ileana Paranici, secretar al Comitetului Judeţean….

R.L.26/25 iunie.1987

ipingeaua .

tropăim şi murim .

dar marea ?…

am râs şi m-am tăvălit pe jos.

titi boldescu .

cel mai puternic om din lume .

rupe lanţuri cu pieptul .

titi boldescu există .

e viu , adevărat şi într-adevăr foarte puternic .

poate să dezdoaie o potcoavă de oţel , poate să îndoaie

o rangă , poate să doboare un taur dintr-o lovitură

cu mâinile goale .

cei slabi de inimă , gravidele şi copiii să nu se uite

e foarte periculos .

poate să curgă sânge.

călătorii în mările sudului până in caraibe , chiar

şi mai la sud.

timbre poştale pentru trinidad-tobago.

blochez

ceva atârnat de un text , de o moarte .

poem independent

afară e ceaţă . ies din casă .

cheile în buzunarul drept la îndemână

ridic gulerul impermeabilului . încalec bicicleta .

trec prin gang.

acum tomberoanele : flagrant , flamingo , fiting

parapet şi gata .

atenţie la bordură !

mi-a reuşit.

în fiecare dimineaţă îmi reuşeşte .

.

STUDIU DE RECUNOASTERE

dinainte ştiuţi noi nu izbuteam să aducem

decât dezordinea sperantei

ne hotărâm să spunem doamne , o sforicică , aripioara

umerii strânsi , dimineaţa ca un celofan foşnitor pe limbă

locuri baricadate de hălcile fosforescente ale memoriei

rumoare , asistenţa urlă , în jurul neonului pâlpâitor

şi murdar se  învârt ameţite câteva musculiţe , un fluture

şi steaguri , arbori , magazii şi un impermeabil

şifonat .

domnul ?

să-ţi aminteşti încet vederea

fiinţe atât de fragile

încât se apără-n imagini , tremurând de orgoliu

printre colecţiile

de fiare de călcat  şi frunze şi stucaturile

greoaie ale fricii .

desperecheat , razant şi toxic .

–     ce faci , câine ?

–    hau .

–   hau ?

–    hau .

îl mângâi pe şira spinării . levierul e la îndemană .

ceafa cutată , omoplaţi ascuţiţi .

mai jos . da , mai jos , vertebrele sunt proeminente .

se lipeşte de genunchii mei . fixez locul . cinci centimetri sub omoplaţi .

acum îl mângâi cu stânga , se ghemuieşte

închide ochii urduroşi . lovesc fulgerător  , exact în locul

stabilit.

schelălăie prelung . încearcă să se ridice şi să fugă . e frânt

în două . picioarele se mişcă dezordonat .

ramâne pe ciment urlând .

ridic din nou levierul . încearcă să se ferească .

lovesc .

oasele craniului troznesc sec . trupul îi tremură ,coada

descrie un ultim semicerc în aer. Limba îi atârnă pe ciment .

o dâră subţire de sânge

îl izbesc cu piciorul în burtă şi plec .

proiectul de fiinţă e săvârşit.

nicio adăugare posibilă ,banda rulantă

sau concasoarele istoriei

caracter de lucru .

produs , singurătatea obiectului , desprinderea de sine .

–    Ia uite dom’le diotima : ceac , pac !

spectre de răspuns standard , independente

de amplasament

fractura

şi zbaterea ta in foiţa de aer .

STUDIU DE AGREGARE

Motto :

iar nota îngrijitorului e aceasta :

foaie de manevră

un obiect  , un ins , o moarte , făptura

întreruptă – locul

invulnerabil al absenţei

căci toată iarna a fost goală

şi foarfeca în aerul trist ca mătasea porumbului .

începeţi propunându-vă să distrugeţi un obiect , care în mod obişnuit se deteriorează

la cea mai mică neatenţie .

vi se va opune . încercaţi cu un pahar , o carte sau un scaun .

încercaţi ,încercaţi …

imbecilul .

îl trântesc la pământ . il strâng de beregată .

se învineţeşte . îl izbesc cu genunchiul intre picioare .

dă ochii peste cap . slăbesc strânsoarea . îl bat măr .

e de la sine înţeles .

descriem aplicat , frenetic scandalul pălăriei moarte .

sting ţigara . stratul subţire de fum unduie calm între fereastră şi colţul

mesei . mă ridic . îl rup în două .

siguranţa                            se execută ori de câte ori

structurilor                          din neglijenţă sau din spaimă

latexul armoniei , personajul – nenumerabilă

absenţă

–     doamnelor şi domnilor , daţi-mi voie , ciorapii

electrici, dupont cu manivelă , trei viteze , entuziasme

absorbante

lumea dezamorsată

înecul haotic

în labrador un calculator muncind cu spor

a inventat un mosor

un cocor

şi mătuşa tania răstoarnă sania în aquitania

geamlâcul etern şi mecanic , picătura

de sânge  –  realul

temut şi auxiliar .

încercaţi să găsiţi un loc potrivit în locuinţa dumneavoastră unde

vrând să spargeţi paharul , aţi face-o

fără reţinere . nu-l veţi gasi .

mă-ntorc .

pubelele asurzitoare ale istoriei

infernul repetitiei  – idilă

mecanica lentă ne scoate din minţi

cu genunchii la gură lipiţi , multimea însingurată ,

tehnici

de simulare

digitală                                     gura honţ , in creştere uşoară

călăraşi , staţionează

giurgiu  , hau  .

– hau  ?

vom spune că povestirea agonizează

chem personajele cheie

legea argintăriei , câinele freatic .

aici dezvolt o mare morgă cu linguriţă de argint .

–         ah , aurora ! dar unde-i bietul babel ?

analiza

de deconvoluţie

a semnalului       –        vorbesc de celălalt , de isaac

–          hau .

–          asadar sublimul.

–          încercaţi , încercaţi .

–         ce mă-ta , faci ?

exit .

cititorul e foarte amabil ,surâde mereu , se mişcă dezinvolt

printre detalii , e-un adevăr oribil , totuşi :

ne apucăm să spargem scara .

Braşov , 1986 – 1987