Ce cred eu că vrea să ne spună Victor Ponta

Din toată tevatura cu modificarea legii educației în care s-a vârât hulitul Victor Ponta, zbătându-se aproape disperat să-și spele obrazul și să-și salveze promițătoarea carieră politică, după ce dujmanul său de moarte, Băse, a ordonat să fie politic mătrășit (fiindcă tânărul vir novus a îndrăznit să se opună planului Piratului de a fi înveșnicit la comanda Ro), eu unul cred că trebuie să-nțelegem că VP vrea doar să se libereze de darul otrăvit cu care l-a pricopsit serviciul ăla ce l-a arvunit cândva, atunci când l-a suit pe secretosul val, odată cu promovarea de la procuratura de sector la parchetul general și lansarea în lumea acoperiților cu ștaif special. Victor Ponta, care nu e liber să se exprime deschis nici acuma, păi cum naiba, parcă vrea să ne strige că dacă ținem neapărat să-l scoatem, hic et nunc, vinovat pentru răhățelul de altădat, atunci întreaga societatea românească – dominată și formatată de servicii mai mult ca orice altă țară din fostul Lagăr Socialist, cu excepția Rusiei putiniene, desigur – e de vină, și deci e incorect ca doar el să plătească oalele sparte de mult mai mulți, și asta numai pentru că așa pohtește ambițiosu-i rival politic, cel ce plănuiește să revină pe șestache la pupitrul următoarei Românii, alături de tovarășii de idealuri portokaki.

Într-adevăr, de-acum avem – noi, profanii – suficiente date să presupunem că așa au procedat și procedează serviciile (și probabil nu numai cele aborigene) cu toți „acoperiții” sau „oamenii” lor (din Havana sau Doftana, vba aia): după ce au pus ochii pe ei, i-au racolat ca pe niște miei, i-au promovat și i-au preschimbat din cetățeni obișnuiți în lei paralei, dotându-i cu posturi importante, cu titluri și doctorate pempante, cu premii și cu trofee pe firul scurt, după metodele specifice, punând apoi media aservită (tatulicii și priculicii) să-i laude ca pe niște zei, să-i mitizeze preste noapte ori să-i legendeze și astfel să-i transforme  în noua „elită” a patriei (politică, economică, intelectuală), în ultimă instanță îi transfigurează pe aleșii cei mai grei  în „boierii minții”, ca să aibă pe cine venera snobilimea dintotdeauna și masele populare de căscăței, la caz de nevoie legendații apărându-l pe Spân de pollime sau de un rival la fel de tăun ori mai bun, precum orice mercenari sau dobermani bine întreținuți și dresați de puternicul lor Stăpân.

Sau cum naiba să vă spun ca să-nțelegeți că perseverentul Victor ar putea aprinde, aici și acum, flacăra purificatoare care să curețe țărișoara asta de năravurile fariseice ale Structurilor (vechi sau noi), cu condiția să scape basma curată, iată, din nemiloasele guri ale foștilor săi camarazi din vremuri tulburi…? Ca și siguranțele fuzibile de la tabloul electric al casei, ce protejează aparatele casnice de dăunătoarele tensiuni ce-ar apărea în rețea, serviciile de siguranță statală apără, da, statul și nația de tensiunile dăunătoare dinlăuntru și de preste hotare, cu condiția ca ele însele – siguranțele – să nu aibă lițele/ițele îngroșate prea tare, aloo, căci atunci nu doar că nu vor mai apăra pe nimerea, ci riscă să dea foc casei, drea. Iar cine nu pricepe asta, numai boier al minții nu e, poa’ să aibă o traistă de doctorate obținute magna cum laudae sau prefabricate și furnizate de laboratoarele supersecretizate, ci e doar un fariseu și jumătate (DEX : FARISÉU, farisei, s. m. 1. Membru al unei grupări minoritare active în cadrul iudaismului palestinian până la căderea Ierusalimului, a cărui trăsătură distinctivă era respectarea strictă a Legii scrise și a vechilor tradiții orale iudaice. 2. Fig. Om ipocrit, fățarnic, prefăcut. – Din sl. fariseĭ). 

Post scriptum. Apropo de linkul pe care mi l-a dat Marginalia, aduc și aici un comentariu pe care l-am făcut pe wallul lui Mircea Cărtărescu, fostul meu coleg de la Cenaclul de luni : „Un om poate renunța chiar și la viața sa, la rigoare, darmite la un titlu științific, juridic, partidic, academic sau la o distincție de onoare / oarecare? Dacă n-ar fi fost așa, dl Pleșu sau dl Goma – exempli gratia – ar fi rămas toată viața membri PCR, cum au fost la un moment dat, cândva, oprimatorul Saul din Tars, extinzând extrapolarea, n-ar mai fi ajuns Apostolul Neamurilor, cum va fi fost sfințit, după noile sale Fapte, de-a pururea, iar d-na Monica Macovei, revenons a nos moutons, fostă procurăriță comunistă cu breton pe vremea „Iepocei”, n-ar mai fi putut nikagda s-ajungă radicala anticomunistă și antipontista de-acuma (căci nu i-ar fi dat voie Tovarășul b.o.b., ce să mai vbim de Tovarășa s.i.e., n-așa?). Asta ca să stăm strâmb, dar să judecăm drept, păi cum naiba”.

Subliniez încă o dată că un om drept, așa cum îmi place să cred că sunt, n-are cum să nu observe că în speță nu e vorba de  o culpă exclusivă a lui Ponta, ci vorbim de o vină mult mai grea, a întregii societăți românești din ultimii 70 de ani, mai ales, al cărei lanț al slăbiciunilor s-a extins inclusiv până la cazul Ponta. Dacă domnii Pleșu sau Liiceanu, contestatarii cei mai vizibili ai „plagiatorului și mitomanului”, e.g., și-ar fi ridicat tot atât de vehement glasul, la vremea potrivită, contra giganticelor – păstrând proporțiile – plagiate ale „Tovarășei academician dr. ing. de renume internațional” sau contra secretoșilor păpușari care fac și desfac cariere de fals succes național sau mondial, după caz, naz și praz, cine ce-ar mai fi avut de zis azi…? Și deci rămâne cum am stabilit: campania contra plagiatorului Ponta nu mi se pare decât o afurisită campanie politică, în care cel păcălit și asmuțit contra lui VVP e doctorul or intelectualul sărac și cinstit, shiit…😦

11 Răspunsuri to “Ce cred eu că vrea să ne spună Victor Ponta”

  1. Marginalia non turpia Says:

    Of, n-am somn. Încă.
    Nu-i corect să se fabrice o lege care pervertește esența unei forme de școlarizare, spre a spăla obrazul unui politician.

    Invalidarea doctoratului său de către o comisie internațională ar fi trebuit să fie de ajuns. Omul ar fi acceptat, și-ar fi cerut scuze, comportându-se în continuare după normele europene.

    Reamintesc, Uniunea Europeană și Sistemul Educațional Bologna nu sunt creații ale lui Băsescu. Dacă așa ar fi, ne-am putea mândri cu două mari contribuții traco-dacice contemporane. Dar… n-a fost să fie.🙂

    Cred că mă opresc aici, că uite, scriind, mi-a venit și cheful de odihnă.
    Că eu muncesc, pentru a-mi completa pensia și spre a susține – cu modestul meu impozit – inclusiv școala doctorală.

    Iar, Noapte Bună!

  2. Observator Says:

    Stimata doamna, cu respect va atrag atentia ca analiza lui AVP e de natura morala, in primul rand. Sa nu amestecam planurile. In alta ordine de idei, cine nu vrea sa renunte la titlul de doctorat pe care l-a obtinut in mod onest, nu are decat sa nu apeleze la prevederile legii ce i-ar permite acest lucru, care-i problema? Iar cine vrea sa renunte, fiindca stie, sa zicem, ca a primit acest titlu cam de la SIE, asa cum l-au primit si alti o mie, despre care inca nu se stie (scuze pentru rimele involuntare, @AVP:)), de ce n-ar avea dreptul sa se prevaleze de o astfel de lege, spre a se dezice inclusiv legal de un trecut nu tocmai corect ? Mai ales daca acel „dar” a fost un jenant criptoplagiat, precum in cazul de fata ( un „dar” pe care „magnanimul” donator l-a facut in dorul lelii, stiind sau presupunand ca oricum orice „comisie academica” l-ar titulariza pe candidat, fiindca e „omul nostru din Havana” (apropo de faimosul roman al lui Graham Greene), iar „darul” te poate face de ris pe vecie, e perfect omeneste ca oricine sa se poata dezice legal de „darul” otravit. Intreb si eu inca o data, alaturi de AVP: de ce dl Plesu a putut sa renunte la calitatea de membru PCR, acordata de o organizatie cu 4 milioane de membri, iar Victor Ponta sau oricine altcineva nu poate renunta la un titlu acordat de o comisie cel putin incompetenta ?

    La mine aici ninge in continuare foarte frumos, ceea ce va doresc si dv, stimata Marginalia:)

  3. Marginalia non turpia Says:

    IATĂ RĂSPUNSUL SPECIALIȘTILOR, cu statut intelectual și social bine definit:
    ”COMUNICAT AL UNIVERSITĂŢII BUCUREŞTI
    „Universitatea din Bucuresti isi exprima public dezacordul fata de prevederea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 94/2014 care permite detinatorilor unui titlu stiintific sa renunte la titlul in cauza printr-o simpla solicitare adresata Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice.
    Posibilitatea renuntarii de catre detinator la un titlu stiintific va genera un precedent ce arunca in derizoriu procesul educational si promoveaza un comportament iresponsabil si lipsit de etica fata de studiile universitare. Consideram ca articolul I punctul 12 al OUG 94/2014 destabilizeaza educatia superioara prin alternativa ca detinatorul unui titlu stiintific sa se sustraga, din motive subiective, unui angajament institutional obiectiv, care a angrenat un intreg ansamblu de resurse umane si financiare.
    Universitatea din Bucuresti considera ca aceasta prevedere a ordonantei de urgenta creeaza premise care favorizeaza eludarea procedurilor de investigare de catre organismele abilitate (comisiile de etica ale universitatilor, Consiliul National de Etica etc.) a lucrarilor asupra carora planeaza suspiciuni referitoare la buna conduita in cercetarea stiintifica. In plus, o astfel de reglementare poate aduce grave prejudicii in practica eticii cercetarii.
    Ca si in cazul modificarilor anterioare ale Legii Educatiei Nationale, Universitatea din Bucuresti isi exprima surprinderea privind faptul ca universitatile nu au fost consultate in privinta elaborarii acestei ordonante de urgenta.
    Pe aceasta cale, Universitatea din Bucuresti isi reafirma dorinta de a contribui, nu numai prin activitatea specifica, ci si prin nivelul inalt de expertiza si de calificare academica de care dispune, la conturarea unor politici publice care sa serveasca cresterii calitative a educatiei in Romania. Consideram nedemocratice si daunatoare sistemului de invatamant modificarile masive si repetate ale Legii Educatiei Nationale, lege organica, prin Ordonante de Urgenta, fara o dezbatere publica prealabila a modificarilor propuse si fara consultarea prealabila a institutiilor marcante de invatamant, cum este Universitatea din Bucuresti.
    Nu in ultimul rand, Universitatea din Bucuresti mentioneaza ca va face uz de toate parghiile oferite de lege pentru ca art. I pct. 12 al OUG 94/2014, referitor la posibilitatea renuntarii la titlurile stiintifice, sa nu isi produca efectele.
    In acest sens, Universitatea din Bucuresti urmeaza sa se adreseze Avocatului Poporului, care, prin atributiile ce ii sunt conferite, poate sesiza Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor.
    In mod evident, in cazul in speta a fost incalcat art. 115 alin. 4 din Legea fundamentala a tarii, care precizeaza fara echivoc ca ‘Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta din cuprinsul acestora’.
    Cu toate acestea, crearea in mod artificial a cadrului legal care sa permita detinatorului unui titlu stiintific sa renunte la acest titlu nu reprezinta o situatie extraordinara, a carei reglementare sa nu poata fi amanata. Acesta este si motivul pentru care in cuprinsul OUG 94/2014 nu se regaseste justificarea ceruta de textul constitutional.
    Totodata, Universitatea din Bucuresti urmeaza sa se adreseze Parlamentului Romaniei cu solicitarea expresa de a nu adopta completarea art. 168 din Legea educatiei nationale prin introducerea art. 7 1.
    Aceste demersuri vor fi initiate de Universitatea din Bucuresti cu scopul de a contribui la consolidarea si dezvoltarea unui sistem national de invatamant care sa promoveze formarea si sprijinirea valorilor autentice din toate domeniile de activitate.
    Prof. univ. dr. Mircea Dumitru
    Rector, Universitatea din Bucuresti
    Presedintele Consiliului de Administratie al Universitatii din Bucuresti
    Prof. univ. dr. Gheorghe Vlad Nistor
    Presedintele Senatului Universitatii din Bucuresti” ”

  4. Marginalia non turpia Says:

    Acești oameni doresc să trăiască în Europa. Îi respect. Le împărtășesc valorile și convingerile.
    Respectul meu și pentru dumneavoastră, cel care aveți opinii pe care nu le împărtășesc.

    Ador libertatea de expresie și de exprimare care nu limitează libertatea de expresie și exprimare.

    O zi bună! Gerul deschide pofta de meditație, când avem foc.🙂

  5. Observator Says:

    O intrebare, stimata Marginalia: „Prof. univ. dr. Gheorghe Vlad Nistor, Presedintele Senatului Universitatii din Bucuresti” nu este cumva cunoscutul activist PNL cu acelasi nume ? Iar „Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, Rector, Universitatea din Bucuresti” nu cumva e una si aceeasi persoana cu cea despre care se barfeste aici ?

    Dupa cum se observa, intr-o lume profund imorala, iesita nu de mult dintr-un experiment social-politic mutant – lume pe care o deplange si AVP si pe care o ia in considerare in analiza sa, asa cum ar trebui sa procedeze orice intelept sau judecator autentic – nimeni nu e infailibil.

  6. Marginalia non turpia Says:

    Victor Roncea nu e pentru mine o sursă credibilă. Regret.
    Hai să nu comentăm prin atac la persoană, ci prin reflexie la idei.
    După ce ne hrănim și odihnim.
    Poftă bună.

  7. Observator Says:

    Nici pentru mine – si presupun ca nici pentru titularul acestui blog – Victor Roncea nu e o sursa credibila. Insa eu nu am partipris-uri si stiu ca (cel putin uneori) „gura pacatosului adevar graieste”. N-as fi fan AVP daca n-as sti ca nu exista ingeri complet negri, dupa cum nu exista nici ingeri complet albi decat in idealurile utopice ale celor vesnic (si usor) manipulabili.

    Zi buna.

  8. Marginalia non turpia Says:

    Mulțumesc de susținere. „Mi-ați făcut ziua”, cum se zice în argou.
    DA, „nu exista ingeri complet negri, dupa cum nu exista nici ingeri complet albi”. Această afirmație motivează reflexia asupra conținuturilor și nu atacul asupra persoanelor care le emit.
    Păi, chiar O zi bună!

  9. AVP Says:

    Mulțumesc @observatorului care ți-a ținut de urât (poate că tu oi fi crezut că cam din scurt, dar sper că nu te-a durut…oops). Asta e situația și observația.

    Postare nouă.

  10. Marginalia non turpia Says:

    Ha, ha, ha. Domnia sa este rezistent. Toată admirația mea.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s