Capra vecinului PSD privită din dreapta-sus… ups

Hai să nu ne ascundem după deget: Andrei Pleşu nu întreprinde aci o analiză, fie ea şi filozofico-pamfletară, ci o execuţie sumară. Cârlanului Victor Ponta nu i se acordă absolut nicio şansă. Nefericitul premier e „inapt şi ţîfnos ca un repetent obraznic„, „pompos ca un pionier distribuit, la sfîrşit de an, în rolul lui Mihai Viteazul„, „drăgălaş ca o cadînă„, „burzuluit ca un miliţian proaspăt crescut în grad„, „glumeţ ca un băieţel din grupa mare„, „fără experienţă, fără prestigiu, fără competenţe specifice, fără prea multă minte, fără prea mult caracter, fără haz, fără simţul răspunderii, fără conştiinţa nenumăraţilor „fără“, care îl caracterizează„. Una preste alta, „problema este că, pur şi simplu, nu e la locul lui„, conchide filosoful-pamfletar, după care îi ia la inventar pe cei vinovaţi de promovarea acestui rebut planetar:  PSD-ul bătrânului edecar criptocomunist şi boborul român cel abramburist, care votează cum îl taie pe el capul, iar nu cum îl învaţă – iată! – boierii minţii din cinul elitist.

Sincer, nu m-aşteptam de la Andrei Pleşu, pe care l-am remarcat de la bun început înhămat temeinic la carotta portokakiilor, prin hăţuri mai mult sau mai puţin subtile, la o judecată dreaptă sau cât de cât imparţială asupra unui personaj antisistem, aşa cum este, în acest moment, Victor Ponta. După ce s-a fâţâit prin mai multe posturi ale puterii de Azi (vă reamintesc că aşa se numea primul organ de presă al FSN), posturi în care A.P. n-ar fi ajuns fără agrementul cupolei secu nici dacă ar fi fost Stagiritul, iar nu doar un eseist cu-o legendarizare de mare filozof şi de boier al minţii corespunzătoare, d.Pleşu a părut să abandoneze politica practicantă, însă, din păcate, nu spre a se dedica eseisticii rafinate ori editorialului din turnul de fildeş, privind la toţi şi la toate c-un ochi de angelolog abstras din contingent, ci fiind cantonat, în mod destul de ciudat, în raza unui adevăr amputat, sau, dacă preferaţi, monocolor (chiar şi după ce d.Pleşu primise la un moment dat, din zona aia, un brânci spate-gios destul de apăsat, ce-ar fi trebuit să-l îndepărteze pentru totdeauna de zona care l-a ofensat, n-aşa?). Astfel, n-a fost deloc neaşteptat ca Andrei Pleşu să ni-l recomande ca prezidenţiabil cel mai şnur pe produsul criptosistemului pur, care-n raport cu Ponta nu pare a fi mai puțin chiaur, ci din contra, dar căruia filozoful nostru nu-i găseşte, bizar, niciun cusur… oops. Şi-atunci, cum să nu te gândeşti că A.P. nu judecă, aici şi acum, precum un boier al minţii în patria sa, ci ca un Titircă Inimă-Rea, asta ca să nu spun o vorbă încă şi mai grea: ca o cutie de rezonanţă sadea…?

În ce mă priveşte, mi-am spus de la bun-început părerea despre V.Ponta, încă din momentul când ageamii „de dreapta” îl şi vedeau pe actualul premier făcut arşice de experimentul strategului Lăzăroiu şi de momeala guvernării pe timp de criză, pe care i-a întins-o hăhăind specific cel ce nu se îndoia că i-o va coace curând novicelui Ponta, mai ales că tinerelul lu pesce nu părea să aibă cine ştie ce cojonace, ei, dreace-lace. Am scris acolo:

Zău că degeaba vă supălaţi pe Ponta şi-i arătaţi, care de care mai gomoşi şi mai pempanţi, dispreţul vostru de distinşi fanţi, de doctori mai mult sau mai puţin adevăraţi ori de activişti civici civilizaţi (prefăcându-vă că uitaţi cum că aproape tot ce mişcă-n politichia, civilia or chiar şi-n poezia din ţerişoara ot Carpaţi a cam purtat, pe faţă or pe ascuns – inclusiv marele vostru mus sau chiar poeţii espopici ce v-au sedus – pantaloni kaki & bufanţi, şi încă e puţin spus, aloo…) : fiindcă Ponta ista a înţeles naintea voastră, fărtaţi, deşi vouă vi se pare că el râde sau vbeşte ca tonta-n bâlci la Urlaţi, că astăzi în România – ca şi-n America  ori în Suedia, deci în ţările avansate din lumicica noastră vastă – nu mai conduce burghezia şi cu atât mai puţin milităria ori altă nobilă or snobilă castă sau nevastă, ci Netocraţia, aşadar cei care deţin Reţelele de Media şi New Media principale şi ştiu cum să manevreze mijloacele astea de producţie speciale, făcând ca politicienii care încă mai sunt pe pământ să fie / ori să nu mai fie în clipa următoare, tale quale, atâta vreme cât Media & New Media pot să facă dintr-un cetăţean oarecare o mare valoare sau o mare putoare, un sfânt sau o seperietoare pentru consumatariatele de Net & tembelizoare, la rigoare putând ascunde de ochii maselor electorale orice politician, de n-ar mai şti de el nici măcar neamurile din comuna or famiglia genitoare sau n-ar mai da pe el niciun ban, ori să-l transforme din Anger pur în Drakkula majur, de s-ar feri de el până şi cei mai fioroşi râmari de primprejur…

Drept urmare, Ponta face ceea ce-ar face orice politician cu mintea cât de cât înţelegătoare, iar nu doar cu aere de shogun din născare or de comandant de navă ce se crede biruitoare chiar şi când navighează ca un firişor de pleavă pe un ocean de lavă : respectiv, mai întâi vede ce Reţea Media e a mai tare (şi care e aşa nu pentru că s-au băgat bani în ea ca într-o interminabilă căldare, ca de exemplu în TVR, unde mii de pomanagii cu state de plată de pe vremea străbunicii kaki freacă mangalul zi de zi pe banii boborului de fraieri vii, cum ar veni, ci e mai tare pur şi simplu pentru că-l posedă pe pamfletarul media cel mai talentat, deci cel mai în stare să cucerească inimile consumatariatului de pe nat), iar apoi joacă rolul supusului devotat în faţa Sauronului Media principal (fix aşa cum a procedat, de altfel, şi adversaru-i de la Cotrocenii din Deal, pănă a nu se sui pe gomosu-i val), deci comportându-se mai degrabă ca un actor funky total, decât ca un politician scrobit ori sobru ca un cioclu cernit (ce-ar pica pe consumatariatul media actual & pleectisit ca nuca într-un perete de granit). Deosebirea dintre politicienii cică ultraşcoliţi & nisfiriţi, de care tot îmi vorbiţi, şi actoraşul Ponta, care se preface că tremură – căci doar nu credeţi că e real ? – în faţa pamfletarului miştocar ca un biet şcolar în faţa unui învăţător bestial, pentru ca apoi să facă precum popa, împăcând şi pesedeaua, şi peneleaua, şi maalaua, şi Ioropa (cel puţin pe aia mai realistă, chit că după părerea antiplăgarilor cică mai abramburisto-colectivistă), diferenţa fiind deci că Ponta se comportă ca un veritabil politician din evul netocrat, lăsând treburile tehnice ale guvernări pe seama specialiştilor din cinul tehnocrat, iar el ocupându-se doar de imaginea publică a guvernării ce doar la momeală (s-o recunoaştem) i s-a încredinţat… oops. Estimp, adversaru-i politic numberone din viitorul apropiat, cu care doar din întâmplare Ponta e chiar leat şi pe care vechile frăţii statale l-au însărcinat, se pare, să le ducă mai departe moştenirea de relaţii cică de-a pururi învingătoare, se comportă ca pe vremea lu’ mamiţa & mamare a lu Dl Goe sau mai bine zis a Miţei Baston, făcând politcă om-la-om şi dându-şi aere de vechi domn, deşi suntem în era Web 2.0 & post-atom, naiba, ba mai rău decât atâta: când mai apare pe la câte-o tembeliziune întâmplătoare se răsteşte la moderatori ca Conu Leonida la Efimiţa-i din dotare, ca Elena Udrea la electoratul din circumscripţia dumisale ori ca Silviu Brucan în studiourile TVR(L) din vremurile “revoluţionare”, ricanând erga omnes cu-o voce iritată şi-aproape la fel de piţăgăiată ca a lui Crin A., când se miră ista cum de-l compară unii cu Chucky, iată, iar nu cu-o păpuşică de vată din ţeara de Kutty curată… În plus, politicianul cu pricina nu pregetă să ne atragă atenţia că el face naţiei un mare favor şi că dacă n-ar fi el să cabulipsească a se pune-n capu’ trebilor în viitor, ar fi vai şi amar de bietu’ întreg bobor, ce-ar cădea pe mâna corupţilor, criptocomuniştilor şi criptosecuriştilor, şi mai rău decât atâta, n-aşa ? : a incompetenţilor şi antieuropenilor sadea… Aşa o fi fiind, frăticilor, dar când spui asta unui bobor c-un spirit de contradicţie ca al polului sud faţă de polul nord şi fudul ca cel mai arogant Lord, te dovedeşti nu doar un politician incompetent, cel puţin în acest episod,  ci un băieţel cam nărod (chiar dacă-n fond eşti băiat bun…).

Sau cum dreq să vă spun, ca să-nţelegeţi că una e să pari un caraghioz pur doar fiindcă te crezi descoperitoru însăşi Planetei-Ou din cel mai gratuit azur, aşadar când eşti doar un biet poesel chiaur, care poate să dea liniştit cu bonjour chiar şi cu pantalonii rupţi în cur, şi cu totul alta e să pohteşti a deveni capu’ statului ori primicerul unei naţii de copii răsfăţaţi & dilii, de ingenii şi de pramatii, de cilibii şi de fistichii, de intelighenţi şi de vigilenţi, de pragmatici şi de indolenţi, de rumâni, maghiari, ţigani şi nemţi, de netoţi şi de superdocţi, şi să-i mulţumeşti absolut pe toţi cei care te privesc nu doar (aloo) cum treci într-o caleaşca sau maşinuţă pe patru roţi şi nu te contemplă doar în pozele retuşate din presa tipărită pentru cetăţenii statistici idioţi, ca-n iepocile electorale anterioare, ci te observă live cum dai din mâini, din buze, din sprincene sau din picioare în emisiile moderatorilor de la tembeliziunile netocratice actuale, unde tu tre să faci figura unui  actor or clown din născare şi să stai drepţi – oricum ar fi – în faţa pamfletarilor dăştepţi spre demenţi, frăţioare, altfel electoratu’  „care e” – cum e ! – crede că-l sfidezi tocmai pe el, pe cel de care depinde felixirea ta, n-aşa?, şi îşi iese din menţi cât ai zice „pa!”, iar pe tine te-a şi luat gaia, cu partida ta cu tot, păi cum drea… oops).

Şi nu s-ar zice că n-am avut dreptate, n-aşa ?

Cînd inapt şi ţîfnos ca un repetent obraznic, cînd pompos ca un pionier distribuit, la sfîrşit de an, în rolul lui Mihai Viteazul, cînd drăgălaş ca o cadînă, cînd burzuluit ca un miliţian proaspăt crescut în grad, cînd glumeţ ca un băieţel din grupa mare, cînd solemn ca un lider planetar, Victor Ponta reuşeşte o stranie performanţă de minus-existenţă, un apogeu al lui „fără“: fără experienţă, fără prestigiu, fără competenţe specifice, fără prea multă minte, fără prea mult caracter, fără haz, fără simţul răspunderii, fără conştiinţa nenumăraţilor „fără“, care îl caracterizează. Dar cum să te superi pe infirmitatea cuiva, pe ghinionul lui constitutiv, pe un reprezentant al pseudopodelor, aflat în curs de evoluţie lentă, mizînd, adică, pe viitor pe baza unui trecut minimal? Nu, nu sunt ipocrit, nu fac şmechere jocuri de cuvinte. Chiar nu mai pot fi supărat pe Victor Ponta. Comportamentul lui comic de la Cotroceni ar fi putut fi relativizat printr-o abilă, sau măcar cuviincioasă, manevră de repoziţionare. Dar în loc să se eschiveze prin umor, sau printr-o explicaţie decentă, sau printr-o curajoasă recunoaştere a greşelii, a preferat (cuvîntul nu e chiar potrivit, pentru că „a prefera“ implică reflecţie şi discernămînt) a preferat, deci, retorsiunea infantilă: a invocat „familia de infractori” a preşedintelui, prostul său accent englezesc, „înscenarea” nedreaptă la care a fost supus (deşi nu l-a silit nimeni să joace în acest film şi mai ales să joace atît de prost). O altă tentativă de eschivă a fost „mîndria” personală: „nu m-am dus să dau socoteală!” În fine – ce s-o mai lungesc? – omul e mereu pe picior greşit, dar cu un fel de „spontaneitate” aproape candidă. De aceea, repet, nu mă (mai) pot supăra pe el. Mi-ar părea chiar rău să-l întristez cu vorbele mele, în cazul că i-ar ajunge la ureche. Să ne gîndim: cîţi dintre noi ar face faţă mai bine, dacă, peste noapte, ar fi trecuţi, din cursul primar, în ultimul an de facultate? Dacă din debutanţi în materie de jurisprudenţă, ar deveni, dintrodată, preşedinţi de mari firme sau bănci internaţionale? Nu. Victor Ponta nu e vinovat! Face şi el ce poate, ce-i îngăduie vîrsta, educaţia, vanitatea şi soarta…Problema este că, pur şi simplu, nu e la locul lui.

Citeste mai mult: adev.ro/n91wv8

Cînd inapt şi ţîfnos ca un repetent obraznic, cînd pompos ca un pionier distribuit, la sfîrşit de an, în rolul lui Mihai Viteazul, cînd drăgălaş ca o cadînă, cînd burzuluit ca un miliţian proaspăt crescut în grad, cînd glumeţ ca un băieţel din grupa mare, cînd solemn ca un lider planetar, Victor Ponta reuşeşte o stranie performanţă de minus-existenţă, un apogeu al lui „fără“: fără experienţă, fără prestigiu, fără competenţe specifice, fără prea multă minte, fără prea mult caracter, fără haz, fără simţul răspunderii, fără conştiinţa nenumăraţilor „fără“, care îl caracterizează. Dar cum să te superi pe infirmitatea cuiva, pe ghinionul lui constitutiv, pe un reprezentant al pseudopodelor, aflat în curs de evoluţie lentă, mizînd, adică, pe viitor pe baza unui trecut minimal? Nu, nu sunt ipocrit, nu fac şmechere jocuri de cuvinte. Chiar nu mai pot fi supărat pe Victor Ponta. Comportamentul lui comic de la Cotroceni ar fi putut fi relativizat printr-o abilă, sau măcar cuviincioasă, manevră de repoziţionare. Dar în loc să se eschiveze prin umor, sau printr-o explicaţie decentă, sau printr-o curajoasă recunoaştere a greşelii, a preferat (cuvîntul nu e chiar potrivit, pentru că „a prefera“ implică reflecţie şi discernămînt) a preferat, deci, retorsiunea infantilă: a invocat „familia de infractori” a preşedintelui, prostul său accent englezesc, „înscenarea” nedreaptă la care a fost supus (deşi nu l-a silit nimeni să joace în acest film şi mai ales să joace atît de prost). O altă tentativă de eschivă a fost „mîndria” personală: „nu m-am dus să dau socoteală!” În fine – ce s-o mai lungesc? – omul e mereu pe picior greşit, dar cu un fel de „spontaneitate” aproape candidă. De aceea, repet, nu mă (mai) pot supăra pe el. Mi-ar părea chiar rău să-l întristez cu vorbele mele, în cazul că i-ar ajunge la ureche. Să ne gîndim: cîţi dintre noi ar face faţă mai bine, dacă, peste noapte, ar fi trecuţi, din cursul primar, în ultimul an de facultate? Dacă din debutanţi în materie de jurisprudenţă, ar deveni, dintrodată, preşedinţi de mari firme sau bănci internaţionale? Nu. Victor Ponta nu e vinovat! Face şi el ce poate, ce-i îngăduie vîrsta, educaţia, vanitatea şi soarta…Problema este că, pur şi simplu, nu e la locul lui.

Citeste mai mult: adev.ro/n91wv8

Cînd inapt şi ţîfnos ca un repetent obraznic, cînd pompos ca un pionier distribuit, la sfîrşit de an, în rolul lui Mihai Viteazul, cînd drăgălaş ca o cadînă, cînd burzuluit ca un miliţian proaspăt crescut în grad, cînd glumeţ ca un băieţel din grupa mare, cînd solemn ca un lider planetar, Victor Ponta reuşeşte o stranie performanţă de minus-existenţă, un apogeu al lui „fără“: fără experienţă, fără prestigiu, fără competenţe specifice, fără prea multă minte, fără prea mult caracter, fără haz, fără simţul răspunderii, fără conştiinţa nenumăraţilor „fără“, care îl caracterizează. Dar cum să te superi pe infirmitatea cuiva, pe ghinionul lui constitutiv, pe un reprezentant al pseudopodelor, aflat în curs de evoluţie lentă, mizînd, adică, pe viitor pe baza unui trecut minimal? Nu, nu sunt ipocrit, nu fac şmechere jocuri de cuvinte. Chiar nu mai pot fi supărat pe Victor Ponta. Comportamentul lui comic de la Cotroceni ar fi putut fi relativizat printr-o abilă, sau măcar cuviincioasă, manevră de repoziţionare. Dar în loc să se eschiveze prin umor, sau printr-o explicaţie decentă, sau printr-o curajoasă recunoaştere a greşelii, a preferat (cuvîntul nu e chiar potrivit, pentru că „a prefera“ implică reflecţie şi discernămînt) a preferat, deci, retorsiunea infantilă: a invocat „familia de infractori” a preşedintelui, prostul său accent englezesc, „înscenarea” nedreaptă la care a fost supus (deşi nu l-a silit nimeni să joace în acest film şi mai ales să joace atît de prost). O altă tentativă de eschivă a fost „mîndria” personală: „nu m-am dus să dau socoteală!” În fine – ce s-o mai lungesc? – omul e mereu pe picior greşit, dar cu un fel de „spontaneitate” aproape candidă. De aceea, repet, nu mă (mai) pot supăra pe el. Mi-ar părea chiar rău să-l întristez cu vorbele mele, în cazul că i-ar ajunge la ureche. Să ne gîndim: cîţi dintre noi ar face faţă mai bine, dacă, peste noapte, ar fi trecuţi, din cursul primar, în ultimul an de facultate? Dacă din debutanţi în materie de jurisprudenţă, ar deveni, dintrodată, preşedinţi de mari firme sau bănci internaţionale? Nu. Victor Ponta nu e vinovat! Face şi el ce poate, ce-i îngăduie vîrsta, educaţia, vanitatea şi soarta…Problema este că, pur şi simplu, nu e la locul lui.

Citeste mai mult: adev.ro/n91wv8

10 Răspunsuri to “Capra vecinului PSD privită din dreapta-sus… ups”

  1. Marginalia non turpia Says:

    Nu voi vota niciodată Ponta.
    De ce repet acum ce am mai spus?
    Nu pentru a te irita, Poesele. Ro, ci pentru a pregăti – pentru alții – terenul spuselor ce vor urma. Nu vorbește în continuare un fan Ponta, „Alo!”.

    Știu din teoria comunicării că un discurs negativ despre o persoană nu va fi ascultat și prelucrat cu răbdare dacă cel care vorbește nu conturează și aspectele pozitive, mai ales dacă se adresează simpatizanților acelei persoane. Și e bine să înceapă cu ele. Iar în lumea omenească nimeni nu e pur, doar amestecuri de bine și rău întâlnim. Nu e foarte greu de tricotat acest discurs.

    Așadar, ai creat un fel de balance pentru Ponta, AVP. Eu așa îl iau.
    Același balance pentru MRU.

    Îmi rămâne, ca alegător, să mă joc cu două cântare, simultan. Și oi vedea ce-mi convine.

    Pentru echilibrarea discursului, chiar dacă AP l-o fi gândit ca pamflet, mulțumesc, AVP!

  2. AVP Says:

    Marginalia, nici eu nu sunt fan Ponta şi încă nu ştiu dacă până la urmă voi considera că el este noul rău mic & calic. Hai să mai aşteptăm un pic, să vedem ce-i va mai scoate Nenea din traista pregătită de DNA şi de servciile de monitorizat concurenţa (legale şi democratice ca afacerea Watergate, păi cum drea), până la ora Ha. După care vom trage linia şi vom aduna.

    Însă să nu-mi vină tot cu criptoplagiate de pe vremea lu pazvante, cu lozinci moralizante despre combaterea corupţiei generalizate (până dincolo de frate, n-aşa?), cu circuri ambulante, din care să rezulte că elevul Ponta n-a corespuns în faţa pedagogului de şcoală nouă, Băse, ori cu pericolul rusesc sau malgaşesc, ca şi cum SRI şi SIE n-ar exista şi nici NATO, ca să ne apere de aşa-ceva, căci vor râde şi curcile de „dreapta” hâncească de Dâmboviţa…oops. Dacă va câştiga, Ponta se va dovedi Doctor summa cum laudae în politica aborigenă din era New Media, şi cu asta basta. Nu-i mai trebuie niciun agrement şi nicio patalama de la absolut nimerea, fie el Pleşu, Pata sau Akademia (Frunze de Băneasa), ca să-şi complinească destinul de cel mai tânăr premier şi cel mai tânăr preşedinte din istoria loco, aloo… „Ce mai vreţi şi cu destinul? Politica e destinul!” – a spus cineva, nu spui tzine, persoană însemnată, păi cum naiba.

  3. Marginalia non turpia Says:

    Ei, unii zic că abia la sfârșitul vieții putem ști cum fuse cu destinul. Chiar și AP asta spune în „Minima moralia”.

    Cât despre puterea politică, ea e de genul feminin.
    Și… uneori e mai ușori să cucerești o femeie decât s-o păstrezi. Aici ar putea fi problema lui Ponta cel precoce.

    Imho, bine ar fi să nu lăsăm ca SRI SIE NATO să „acronimizeze” toate apărările noastre. Nu ne-ar strica și niscaiva politicieni. Dreptu-i că dreapta, cam buleversată e. Mie îmi dă ceva fiori metafizico-practici.

  4. Observator Says:

    Din pacate nu e nimic de facut cu intelectualii sau cu talibanii care nu inteleg decat ceea ce le place lor sa inteleaga (precum copiii sau femeile). E aproape limpede ca A.Plesu a fost exploatat in orb de anumite organe, eufemistic vorbind, si ca nu intamplator despre sotia sa se zvoneste ca a fost „acoperita SIE”, inca dinainte de potop. Niciodata acest boier al mintii destul de mediocru, relativ vorbind, n-ar fi ajuns la notorietatea actuala, daca „organele” n-ar fi contribuit, „prin mijloace specifice”, la gonflarea sa in ochii naivilor si snobilor autohtoni. Pe urma, acestia au facut restul. Daca i s-ar fi sugerat sa-i execute un portret acid lui MRU, in loc sa-l recomande ca si prezidentiabil, acest portret ar fi iesit mult mai gros ca al lui Ponta, probabil. Trebuie sa fii bine batut in cap ca sa nu vezi (fie numai uitandu-te la filmuletul de pomina, cu discursul lui MRU de la Cluj, sau observand penibia insistenta cu care „marele intelectual” se baga singur in cartile potentialilor prezidentiabili) ca omul e mult mai slab, din orice punct de vedere, decat Ponta. Care nu e decat un foarte abil politician din era New Media, asta vrea sa spuna AVP. Un politician de moda noua: nici mai mult, dar nici mai putin.

  5. Marginalia non turpia Says:

    @ Observator

    Om trăi și om veda, cum mai zisei.
    Toți vor mai performa și vom avea ce compara. Bune și rele.

    Din nefericire pentru Ponta, în relația lui cu mine, este faptul că el reprezintă PSD, un partid pe care eu nu am cum să-l agreez. Prea îi știu istoria, prea sunt de vârsta bătrână.

    Așadar, îmi păstrez calmul. E tot ce pot face deocamdată.

    Pentru mine, meciul nu e PONTA versus MRU ci PSD versus ALTERNATIVA CIVILIZATĂ (y compris fără extremiști).

  6. Observator Says:

    PSD-ul se trage din PCR (cum incercati sa ne sugerati) exact in aceeasi masura in care se trag toate celelalte partide din Romania actuala, inclusiv PNL, PDL sau PMP. Activul de baza al partidelor de pe actuala scena politica e constituit in proportie de 90% din fosti activisti pcr, utc, uascr sau din securisti (ofiteri activi sau acoperiti, plus ex-colaboratori si ex-informatori, unii dintre acestia preluati de noile „organe” si apoi „clasificati” – cele 200 mii de clasificari „in interesul securitatii nationale”). Deci haideti sa nu mai fim ipocriti ! Ipocrizia va distruge Romania, nu Rusia sau alta sperietoare de sezon, demascata la „Nasul” sau la Cartianu, arcades ambo, vorba ceea). Ipocrit se cheama ca esti inclusiv atunci cand „eviti” un plagiat folosind alte cuvinte decat ale autorului plagiat, practic luand cate un cuvant de colo colo si lipindu-le intr-un doctorat pretins original, „ce din coada o sa sune”. Ipocrizie este si atunci cand dl Basescu – exempli gratia – ar vrea sa ne faca sa credem ca traieste din salariul de presedinte si are tupeul enorm de a cere tragerea in tepe a coruptilor, insa el insusi si familia par a avea cheltuieli de casa regala sau de mari latifundiari. Ipocrizie este si atunci cand il acuzi pe un altul de trafic de influenta, dar tu iti alegi consilierii de stat pe ochi si pe sprincene si faci presiuni pentru numirea unui anumit procuror general al DNA, si nu a altuia etc. Inca o data: haideti sa nu mai fim ipocriti…! Cu masura cu care il judecam pe Ponta si PSD-ul, trebuie sa-i judecam pe toti. Daca nu, nu !

  7. Marginalia non turpia Says:

    Ce să fac dacă am produs un doctorat cu idei , cercetări și rezultate originale?
    Mă resemnez să ies din șir.

    Ce să fac dacă nu fusei nembru PCR și votai in 1990 Rațiu cu papion occidental? Ce să fac dacă am auzit de Coposu, Brătianu, Mihalache și Iliescu?
    Mă resemnez să ies din șir.

    Și mă resemnez să disociez, în marea mea țărănie. Pe lângă Caragiale, îl mai am străbun și pe Creangă.

  8. AVP Says:

    Faptul că domnia ta ai un doctorat autentic, nu înseamnă că restul de 99% dintre doctori nu sunt (dacă îi cauţi de purici, fie ea şi doctoriţa Kovesi, dar cine îndrăzneşte s-o facă, a?) dottori precum Ponta sau harvardezi ca ministresa economiei, aşa cum se-ntâmplă în era Internet, unde astfel de titluri sau patalamale nu mai au nici importanţa şi nici acurateţea ştiinţifică din epoca şcolară clasică. Azi, orice mbow poate deveni prof. dr.docent la Universitatea Valahia din Jibou, să zicem, cu o teză copy-pastată la potou, în timp ce eu (exemplele sunt întâmplătoare şi sunt dictate de rima suitoare, dear surioare🙂 ) mă frec în ou, chit că sunt descoperitorul Planetei-Ou…oops.

  9. AVP Says:

    Postare nouă.

  10. Marginalia non turpia Says:

    Ha, ha, ha, eu m-am pensionat și am plecat liniștită din invățământul universitar, înainte de a împlini 65 ani.
    Cum spuneam, sunt atipică.

    Sunt propriul meu manager acum, și mi-e bine.

    PS. Cât despre doctorate, e de discutat. Sunt referentă în Școala Doctorală a Universității (de stat) din București. Și sunt încântată de calitatea doctoratelor la care psihologii lucrează ca niște oameni creativi, inteligenți, devotați. Dracul nu-i așa negru peste tot, Poesele.Ro!
    Văd și doctorate excelente făcute la litere, unele care ajung la soțul meu. Da, dracul nu-și vâră coada mereu și pretutindeni. România culturală mai are oameni și șanse.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s