Sorin Ilieşiu despre Corneliu Coposu

Sorin Ilieşiu (în stânga Seniorului), alături de Coneliu Coposu, Emil Constantinescu şi alţi activişti ai CDR (iunie 1992)

Mîine, 20 mai 2014, se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui Corneliu Coposu. În cadrul proiectului memorial iniţiat de fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, proiect publicat pe portalul Fundaţiei Române pentru Democraţie, Sorin Ilieşiu a publict o mărturie dedicată Seniorului, din care prezentăm mai jos câteva fragmente.

+++++++++++++++++++

Pe Domnul Coposu l-am cunoscut personal acum 22 de ani, în primăvara anului 1992, când domnul Petre Mihai Băcanu, la o şedinţă a Convenţiei Democrate din România, a propus să fiu desemnat directorul campaniei electorale audio-video a acesteia. La scurt timp, l-am însoţit pe Domnul Coposu în turneul pre-electoral din Franţa, Belgia şi Olanda /…/. Ne-am apropiat mult. M-a întrebat de unde sunt de loc. I-am spus că sunt din Baia-Mare, dintr-o familie de greco-catolici şi că tatăl meu, Victor Ilieşiu, s-a născut la Şomcuta Mare, ca fiu al învăţătorului Gavril Ilieşiu şi al Mariei Buteanu /…/. “Şi eu sunt greco-catolic. Am avut şi eu nişte neamuri, Buteanu, la Şomcuta. Poate-mi eşti nepot. Şi bunicul tău Ilieşiu de unde e?” “Din satul Lemniu, din Sălaj” “Şi eu tot din Sălaj sunt”. Ulterior, mi se adresa, uneori, cu apelativul “nepoate”. La un moment dat, mi-a propus să mă înscriu în PNŢCD când ajungem la Bucureşti. I-am spus că am fost membru PCR şi că mi-ar fi jenă să stau alături de supravieţuitorii închisorilor comuniste. În 1978, în anul 4 de facultate la IATC, făcusem cerere de intrare în PCR, fiind sigur că voi fi respins din cauza dosarului de familie, astfel încât voi avea un motiv serios de a cere să plec definitiv din ţară, în America, la fratele meu mai mare. Celebrul actor Octavian Cotescu era secretar PCR la IATC şi, după ce i-am spus că de fapt vreau să am un pretext pentru a cere să plec definitiv din ţară, a intervenit la Centrul universitar de partid pentru ca cererea mea să nu fie respinsă. Aşa am devenit membru figurant al partidului comunist. Domnul Coposu mi-a spus că nu contează că am fost în PCR, că dânsul va garanta pentru mine /…/După alegerile din 1992, m-a vizitat de câteva ori la studioul meu. I-am propus să-mi acorde un interviu filmat despre detenţia lui în închisorile comuniste. A fost de acord. M-am documentat aproape un an, apoi am început să redactez întrebările. După ce am terminat, l-am rugat să începem filmările. M-a întrebat câte întrebări i-am pregătit. Am făcut greşala să-i spun adevărul: „Peste 100”. „Păi eu credeam că-i o filmare de o oră-două. Atunci hai s-amânăm după Paşti”. L-am sunat după Paşti şi mi-a spus că putem face filmările abia după Rusalii. Apoi s-a îmbolnăvit, a plecat în Germania la tratament şi a revenit în ţară doar ca să moară. Am rămas cu întrebările fără răspunsuri. Ani de zile am fost obsedat de ideea întrebărilor fără răspuns. Sunt convins că şi din cauza aceasta am scris în 2005, de Sf.Paşti, „Proclamaţia pentru România” din care citez primul punct: „Având în vedere că România a îndurat cel mai cumplit regim comunist din Europa, ea fiind singura ţară în care înlăturarea comunismului s-a făcut cu vărsare de sânge, România trebuie să fie prima ţară în care să aibă loc Procesul Comunismului. Propunem organizarea acestuia în cursul anilor 2005-2006 şi condamnarea tuturor crimelor, ororilor şi abuzurilor comise de regimul comunist; condamnarea celor mai multe dintre acestea ar trebui să fie exclusiv morală, în spiritul iertării creştine şi al reconcilierii naţionale”. Ideea iertării creştine am preluat-o de la Domnul Coposu /…/.

În 2005, răspunsul preşedintelui României Traian Băsescu – la scurt timp după ce a câştigat alegerile întrucât promisese „Dreptate şi Adevăr” – fusese că nu poate condamna crimele comuniste întrucât nu există nici dovezi şi nici un raport al acestora. În consecinţă, în octombrie 2005 – după luni de zile de aşteptare în zadar ca domnul Băsescu să înfiinţeze comisia care să elaboreze raportul pe care-l invoca -, am redactat un scurt raport, sintetizând şi completând materiale scrise anterior de experţii Memorialului de la Sighet.

Iată preambulul raportului redactat de mine în 2005 pentru domnul Băsescu, după ce am selectat ceea ce mi s-a părut cel mai semnificativ din interviul acordat Doamnei Lucia Hossu-Longin de Domnul Coposu:

Citat din mărturia lui Corneliu Coposu (1914-1995), liderul anticomunismului în România postcomunistă:

      Poporul român a fost singurul dintre popoarele ocupate de sovietici, din sud-estul Europei, care n-a capitulat după ocupaţia sovietică şi care a protestat retrăgându-se în munţi, formând echipe de rezistenţă. Poporul român n-a dezarmat după ce toate statele din jurul nostru s-au resemnat în a accepta comunismul care le-a fost impus de armata de ocupaţie sovietică, şi enumăr: Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Germania de răsărit. Doar partidul nostru (P.N.Ţ.) a dat 272.000 de oameni arestaţi dintre care trei sferturi au murit în închisoare. Asta a fost adevărata rezistenţă românească. Victimele acestei rezistenţe au fost pe de o parte intelectualitatea română, ofiţerimea română, tot ceea ce a  avut ca suprastructură neamul românesc în frunte cu toţi şefii de partide, toţi foştii miniştri, foştii şefi de şcoală, foştii oameni de înaltă gândire filozofică, oameni care s-au realizat în toate domeniile. N-a scăpat nici unul de această persecuţie comunistă. Au fost sacrificaţi sute de mii de oameni care au murit în cele 50 de locuri de detenţie, în cele câteva zeci de lagăre, în lagărele de muncă, la canalul Dunăre – Marea Neagră, în toate instituţiile represive care au vânat tot ceea ce reprezenta o luciditate, o gândire, o dorinţă de independenţă în poporul român. Regimul comunist a concentrat, cu evident scop de exterminare, pe cei socotiţi că reprezintă vârfurile rezistenţei anticomuniste. Puşcăria nici nu avea rostul să conserve deţinuţii, ci dimpotrivă, să suplinească ezitările puterii politice de a-i lichida prin glonţ. De aceea au fost atât de puţini supravieţuitori. Sigur că scopul a fost realizat în proporţie de 90%. În orice caz, am verificat pe viu proverbul românesc să nu-i dea Dumnezeu omului atât cât poate să suporte. Omul suportă extraordinar de mult, peste limita pe care şi-ar îngădui-o să şi-o imagineze.” 


În Raportul-rechizitoriu propus de mine în 2005 preşedintelui României, în cadrul capului de acuzare nr. 8 intitulat “Exterminarea programată a deţinuţilor politici”, am inclus următorul text, selectând fragmentedin acelaşi interviu:

Am trecut prin 17 puşcării. Am intrat în închisoare având 112 kg şi am ieşit cântărind 51 kg. Frigul era permanent. Temperatura aproape nemodificată şi vara şi iarna, din cauza grosimii zidurilor. Mâncarea era şi ea de exterminare, cu aproximaţie 400-500 de calorii pe zi: o turtă făcută dintr-un amestec de făină de mălai cu făină de seminţe de mătură. Am fost bătut cu saci de nisip, cu cearceaf ud în baie, am fost pus să fac manej…, bine, nu mai vorbesc de suspendările pe o rudă de fier pentru a fi bătut la tălpi. La ieşirea din închisoare (…) uitasem sa vorbesc. Bineînţeles că fiecare deţinut, fiind singur, era exclusă orice conversaţie şi legăturile cu ceilalţi ocupanţi ai celulelor s-au făcut multă vreme prin Morse bătut în zid, până când sistemul a fost descoperit şi sancţionat foarte sever. După aceea, comunicările se făceau prin tuse Morse, care era extrem de obositoare, epuizantă, mai ales în halul de slabiciune în care ne găseam toţi deţinuţii acolo. Încrederea în supravieţuirea din holocaustul comunist a fost temelia rezistenţei.

În toate demersurile mele pentru memoria totalitarismului, inclusiv în apelul meu din acest an pentru o adevărată condamnare a totalitarismului comunist – care să fie adoptată de membrii Parlamentului având ca fundament un raport elaborat de Academia Română –, am încercat să rezum din memorie ceea ce mi-a spus Domnul Coposu: Putem ierta crimele comuniste, dar, pentru ca acestea să nu se mai repete niciodată, nu avem voie să le uităm”.

Anunțuri

12 răspunsuri to “Sorin Ilieşiu despre Corneliu Coposu”

  1. Marginalia non turpia Says:

    Poate ar fi decent să le cerem iertare martirilor comunismului plecați din lumea aceasta.
    Pentru că s-au stins sub ochii noștri cum s-au stins.
    Pentru că le folosim numele în fel și chip.

    Pentru că nu ne amintim mai des de ei.
    Pentru că uităm încet-încet din ce iad am ieșit.

    Iertare, domnule Coposu, și Dumnezeu să vă odihnească!

  2. AVP Says:

    Până la Dzeul din seraficele tării ne mănâncă sfinţii: roşii, galbeni, portokaki sau de orice culoare ar fi… oops.

  3. stely Says:

    Eu cred ca ar trebui sa-si ceara iertare mai intai cei care au tradat idealurile pentru care Corneliu Coposu si multi altii au luptat si au patimit in inchisorile comuniste- recte Sorin Iliesiu si chiar „maritul” AVP- care ii cinta in struna . Sunt convinsa caa daca ar mai trai, „Seniorul ” Coposu, ar gindi la fel . Nu este deajuns sa-l fi cunoscut cindva , iar acum sa te lauzi cu asta , ci sa dovedesti prin fapte ( cu cinste si corectitudine) ca esti continuatorul idealurilor lui . Ori cum dovedeste el -aliindu-se cu comunistii si securistii de la putere : Dan Voiculescu si Victor Ponta ?
    Din pacate blogul tau AVP a devenit trompeta coruptilor, hotilor , tradatorilor , impostorilor , ipocritilor , mincinosilor si lingailor puterii. Imi este rusine si ciuda ca am fost cindva sustinatoarea voastra . Nu pot sa va iert pentru faptul ca traiti cu totii intr-o vesnica minciuna si prefacatorie.
    P.S . Carmen Maria Mecu nu trebuie sa-ti ceri ietare indirect ( in numele lor) ci trebuie sa le ceri lor ( in nume personal ) sa-i ceara iertare „domnului „Coposu , pentru faptul ca ii folosesc numele” in fel si chip „- bunaoara acum cind e campania electorala. Au luat exemplu de la Victor Ponta . Halal reper si-au ales!

  4. AVP Says:

    Nu ti-e rusine, mey, femeie ? 👿 Poti sa dai un exemplu de felul in care blogul meu a devenit „trompeta coruptilor, hotilor , tradatorilor , impostorilor , ipocritilor , mincinosilor si lingailor puterii” ? Insa exemple concrete, nu zvonete, minciuni si calomnii ca pe vremea cand tu erai activista a CC a UTC a PCR.

  5. stely Says:

    Pai ce exemple concrete mai vrei decit cele pe care le–am invocat ? Crezi ca topicele de pina acum nu sunt evidente pentru toata lumea ? Nu este greu de observat cum incerci sa manipulezi, fie prin generalizare ( toata lumea politica este corupta ) evitind in acest fel sa-i numesti i pe adevaratii corupti din PSD ( primari, presedinti de consilii judetene, parlamentari , ministrii si alti demnitari ai puterii care sunt condamnati -unii definitiv , altii in prima instanta si in curs de solutionare ?Ce fapt concret mai vrei decit acela ca il consideri pe Victor Ponta „raul cel mic” fata de Mihai Razvan Ungureanu ? Ce alte rele mai vrei sa faca Victor Ponta decit cele pe care le-a facut pina acum ? Relele lui sunt vizibile pentru cine vrea sa le vada. Sunt zilnice si la tot pasul. Ce exemplu concret mai vrei decit ca esti „trompeta ” lui Sorin Iliesiu, pe care Societatea Civila din care a facut parte, l-a scos afara ca pe o masea stricata ? Ce exemplu concret mai vrei decit ca incerci sa-l speli de pacate pe Calin Popescu Tariceanu, pe care cindva il socoteai un Tradiceanu ? Ce exemplu concret mai vrei decit ca ocolesti cu buna stiinta sa-l pomenesti pe Dan Voiculescu , pe care cindva il considerai turnator cu acte in regula, iar acum se afla la butoanele puterii si nu vezi ce face ? Prin urmare, nu imi este rusine de nimic, AVP. Am sufletul si gindrea curate asa cum le-am avut intotdeauna de cind ma stiu. Nu mai incerca sa-mi aduci in discutie trecutul . Parca spuneai ca ceea ce am facut eu cindva , sa-mi apar libertatea constiintei, este un fel de dizidenta ? Ai uitat cind ma aparai de cei care incercau sa ma condamne pentru ceva, de care m-am dezis cu mult curaj ?

  6. Marginalia non turpia Says:

    Astăzi, Corneliu Coposu ar fi avut 100 de ani.

    Micile noastre vanități, „vânare de vânt”. Nu pot strica acest moment.

  7. Marginalia non turpia Says:

    Amintiri. Vorbesc surorile Domnului Coposu:

  8. Marginalia non turpia Says:

    În tăcerea noastră, se pot auzi ei. Martirii. Să-i ascultăm cu sufletul limpede. Azi.

  9. AVP Says:

    Doar nu-ţi închipui că am timp şi nervi să intru la ţăcăneală pe fundul terenului cu tine, Stely. În condiţiile în care tu eşti o inflocata propagandistă portokakie, iar nu un comentator care judecă imparţial şi drept, ar fi o chestie teribil de neserioasă, crede-mă. Dacă ai avea mintea mai limpede, în acest moment, ai recunoaşte că am avut dreptate şi că am anticipat de ani de zile dezastrul de imagine al portokakiilor, iar de aici dezastrul lor politic. Şi doar nu crezi că acest dezastru se datorează bloguleţului meu, a ? Cât despre ceea ce-am zis la un moment dat despre tine, asta e: spre deosebire de altii, je ne regrette rien, madam.

    Reciteste macar postarile din Jurnalu unui cuc feisbuc, poate-poate vei pricepe totusi cate ceva, macar acum (daca atunci te uitai ca mita-n calindar…oops).

    Postare noua.

  10. Marginalia non turpia Says:

    Iertare, Domnule Coposu!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s