Dizidenţi şi semidizidenţi

Dorin Tudoran insistă în bizara-i alegaţie că el, Doina Cornea, Gabriel Andreescu, Radu Filipescu şi alţii fac parte din corpu’ dizidenţilor mai barosan, întrucât  au fost la vremea lor pe post de Jana d’Arc, de Ana Ipătescu sau de Iovan Iorgovan, după caz, naz, praz, sex şi an, iară io, cu-al meu „Apel către Europa”, mai vechi şi mai vădit anticomunist ca toate faptele şi actele lor, ale celor pe care DT i-a enumerat chiar la mine pe for, n-aş fi făcut de fapt decât o tentativă onorabilă de a intra în rândul disidenţilor, însă fără cine ştie ce spor sau onor, întrucât io – spre deosebire de dumnealor – n-am mers cică pănă la capăt, respectiv până la luminiţa de la capătul tunelului tuturor rumânilor, din moment ce nu m-a băgat nimeni în zeamă la „Europa liberă”, frăticilor… 😳 Citez :

„Ați încercat ceva, dar acel ceva s-a sfârșit după primul pas. Din motive pe care le-ați expus de sute de ori. In cazul unor personalități ca Doina Cornea, Radu Filipescu, Gabriel Andreescu și atâția alții/atâtea altele, există toate dovezile că gesturile lor au mers mult, mult mai departe, magnitudinea impactului acelor atitudini fiind alta decât ce a produs efortul dumneavoastră.”

Or, e clar că amicul şi colegul nostru nu prea percepe, efectiv, care e rostul acestor gesturi heroice, dar pur simbolice, şi că acestea sunt absolut egale între ele ca valoare umană, istorică, politică sau morală, indiferent dacă despre unele s-a vorbit în gura mare la Bucureşti 4 sau pe alte canale, iar pe altele nu le-au cunoscut, în afară de securiştii tale quale, decât coada de informatori şi informatoare ori secretoasele secretare ce-au bătut la maşină rapoartele sau notele de analiză din d.u.i.-şoare, alea într-un unic exemplar, menite a fi cetite – în afară de şefi, de tov lorar sau de tribunalul militar, mai rar – doar de moliile dosarelor ce se vroiau mute până la un deadline milenar, dar uite că – printr-un clin sau vierme spaţio-temporal, de care încă nu încetăm să ne uimim – chiar şi faptele dintr-un dosar programat a fi veşnic anonim au ieşit la iveală în mod sublim, ceea ce-nseamnă că acuma, când le ştim, suntem obligaţi să le respectăm, să le răsplătim şi să le iubim ca şi pre faptele soldatului necunoscut de la Muselim Selo, care după ce căpraru Nicolae a scris despre ele într-o pauză de bătaie şi-au ajuns la măicuţa bătrână-n odaie, apoi la şcoala rumână la ora de citire sau de istorie shogună, nimeni nu se mai gândeşte să spună că soldatul Ion ce le-a avut la îndemână e mai puţin hero decât căpitanul sau maiorul de neam sau de grad mai haraşo, cum ar veni, mai încoace, în preajma revoluţiei, ca drakkulo…oops.  Aşadar, fie că eşti un grandios Tudoran, Goma, GAndreescu sau măcar ca Filipescu de faimos, fie că eşti – ca mandea…oops – un puricel dizident curajos, e absolut acelaşi lucru, din moment ce nu tu, dear Dizidenţă Oficială Ro, care-n definitiv ai fost la un pas de inexistenţă, ai dărâmat Comunizmul, pe care în 999,999 la mie din cazuri nici măcar nu prea l-ai contestat, în esenţă, aloo, ci hai să zicem că mai mult l-ai enervat sau l-ai înfruntat pe viitorul Împuşcat ori pe vreun tov prim-secretar sau gradat, atăta tot. Regimul comunist, care n-a dispărut decât din jargonul publicist, din denumirile şi sloganele instituţiilor sistemului etatist, din programa profului de filosofie Marga, ab ovo marxist-leninist şi ateist, după aia creştin-democrat şi papist, sau din numele partidelor politice, care-n loc să se numească toate PCR, îşi zic mai nou PSD, PNL, PDL, UDMR, PRM, PNG, PP-DD şi altele fix de aceeaşi origine şi specie, însă s-a păstrat aproape intact prin comuniştii şi comunistele care se înmulţiseră, în anul „revoluţiei” ca muştele în jurul unui uriaş Kkt fezandat, rahat din care n-ar fi plecat nici dac-ar fi căzut aci meteoritul Tunguska de altădat, în situaţia că Tovarăşul n-ar fi ajuns Împuşcat, după cum tov KGB-ul a ordonat (gândind că va salva comunismul pe blat, subt forma unui glassnost mai luminat). Însă apoi, când s-a schimbat roata şi s-a văzut că Comunizmu nu mai poate fi nicicum resuscitat, l-au îngropat ca pe Ceauşescu, nespovedit şi cred că nici măcar spălat, săracul, iar comuniştii s-au făcut fratre şi cu Drakku, recte cu Capitalizmu, fiindcă atâta lucru învăţaseră şi ei, tovii şi băieţii „revoluţiei” de la defunctul Comunizm: cinizimu‘, după care a-nceput cataclizmu’ şi-n 24 de ore s-a terminat drakului cu SSMD, dar nu şi cu comuniştii şi securiştii, care n-au avut nevoie să-şi schimbe decât păru’ şi numele, nu şi năravurile, fiindcă – v-aţi prins – boborul a rămas aceeaşi turmă de mioare, in spe, în frunte cu muncitorimea de mangal frecătoare (actualmente migratoare prin Espana căpşunătoare), cu ţărănimea care n-a mai vrut să rămână nici măcar cooperatoare, ci proprietară pură pe prispa din bătătură ori pe înţelinita arătură, şi – se phootea să lipsească chiar ea, oare ? – alături de telectualitatea creatoare (o bună parte din ea şi fostă informatoare, ca drea), plină de vigilenţă & diligenţă, n-aşa? şi, ultima dar nu cea din urmă, de ieroica Dizidenţă, care fusese sublimă, deşi lipsise aproape cu desăvârşire şi care, fudulă şi futilă din fire, a jucat la „revoluţie” doar exact rolul pe care zmecherosul revoluţionar-păpuşar i-l planificase, iar şi iar : de figurant exemplar în CPUN sau prin diverse partide, comitete şi comiţii de pae & petice, asta până când d-na Cornea a concluzionat că e mai bine, totuşi, să se-ntoarcă l-ale sale cratiţe, dl Manolescu la litere, iar alţii şi altele pe unde au mai găsit câte vreun locuşor călduţ şi unde au mai putut câştiga, ca şi pe vremuri, un bănuţ grăsuţ. Şi deci care ziceai c-a fost rolul Dizidenţei Ro în „revoluţie” sau în „radicalizarea maselor”, pretine DT, excepţie făcând disidenţa KGB ? 🙄 Sau ce „revoluţie” a fost aia, mey, domni trişti, când Românica e condusă şi azi de criptocomunişti, iar singurii care au profitat de ea – de „revoluţia” comandată la Moscova – au fost fix criptocomuniştii şi criptosecuriştii lu Drakkula ?

Şi acum hai să-ţi mai spun încă o dată povestea „Apelului către Europa”, ca să vezi că „singurul text vădit anticomunist produs de vreun intelectual român în anii ’80” – aloo – o fi fost necunoscut la vremea sa doar de ţaţa Veta din Poplaca sau de muncitorul Chionaca (care şi azi votează tot cu comuniştii, ca mbou, respectiv ca mvaca, în pofida faptului tulburător că la vremea dumnealor au putut lua cunoştinţă de chemările disidenţilor popularizaţi de „Europa liberă”, ce chestie, bey, frăticilor…). Arăt deci din nou – aicea – că Apelul către Europa a fost văzut sau ascultat la vremea sa, în afară de Nicolae Manolescu, despre care ştim cine e, de Angela Marinescu – pe care mulţi o consideră cea mai importantă poetesă Ro din toante timpurile şi care a fost chiar semnatară a Apelului, aloo… -, de Paul Daian, care o fi fost el turnătorul meu de mai an, dar până mai deunăzi a fost şi mascota animatoare a Bookfest-urilor snobilimii literare şi e considerat de asemenea un poet valoros, de Eugen Suciu, alt semnatar al apelului, un poet din istoria d-lui Manolescu şi patron al beciurilor de dixtracţie ale boemei optezeciste, n-aşa?, de Petru Romoşan şi Dan Arsenie, intelectuali de prima mărime, după unii, martori oculari la semnarea apelului, ca şi Romulus Brâncoveanu, actualul decan al Facultăţii de Filozofie din Bucureşti, personaj al poveştii lui Ave (povestea Apelului către Europa), de Călin Vlasie, editorul Istoriei Critice a dlui Manolescu (Vlasie fiind chiar cel care a avut în mână apelul cu semnăturile şi care trebuia, de altfel, să-l expedieze la CCES de la Madrid), de Ion Bogdan Lefter, impozantul universitar şi critic literar de azi, care a citit apelul în paginile samizdatului „NU!”, frunzărit în august 1981 (când am întreprins a doua tentativă de Apel, aloo…), de mulţi alţi colegi şi prieteni jurişti, unii dintre ei aflaţi astăzi în poziţii remarcabile în justiţie sau administraţie, care m-au rugat să le păstrez anonimatul – pe unii nici nu mi-i mai amintesc, de fapt -, printre ei Petre Dincă, iniţial plasat de securişti ca sursă pe lângă mine, dar care s-a deconspirat imediat, cu orice risc personal, Petre fiind în realitate cel mai bun prieten al meu, transformat el însuşi în semnatar al Apelului, tentativa a doua, din 1981; nu mai puţin, apelul or gestul meu rezistent a fost cunoscut de membrii Cenaclului de luni, ce consituie nucleul generaţiei 80, care după ce-au aflat de la Călin Vlasie că am fost reţinut de Securitate, în octombrie 1980, au vrut să se revolte ad-hoc, însă au fost calmaţi de coordonatorul cenaclului, dl Manolescu, care le-a spus lunediştilor că va interveni la G. Macovescu, politrucul şi preşedintele de atunci al Uniunii Scriitorilor, pentru eliberarea mea (ceea ce onestul om a şi făcut) ; totodată, au auzit de păţania mea cu Securitatea miile de rumâni din zona de domiciliu şi de serviciu, în rândul cărora cazul „Poetu” a avut un oarece ecou, ecoul zonal al cazului culminând cu dezbaterea publică din şedinţa de înfierare ce a avut loc la Slatina în data de 19 octombrie 1981 – popularizată prin buletinele de uz interne ale Securităţii la toate unităţile Secu din ţară – şi la care au participat colegi de serviciu, activişti, ziarişti şi, evident, securişti, aşa cum se vede din documentul pe care l-am reprodus pe my blog. Din acelaşi document, rezultă că despre AVP şi Apelul către Europa a fost informată nu doar toată conducerea DSS – centrală şi locală -, ci chiar Ceauşescu personal, astfel că se poate conchide că o bună parte din elita de atunci a RSR (intelectuală, politică sau din serviciile de informaţii) a ştiut de Apelul către Europa. Faptul că n-a auzit despre Apel sau despre redactorul său şi restul boborului, care-n schimb auzise de Goma ori va auzi, mai târziu, de Dorin Tudoran, de Doina Cornea, de Radu Filipescu sau de alţi disidenţi mai cunoscuţi decât cel imortalizat de băieţi prin d.u.i.-urile „Cronicarul” şi „Poetu” (recte de subsemnatul), ei bine, abia acest fapt n-are nicio relevanţă, aloo, căci boborul va fi rămas, cum spuneam, oricum inert (necum să se radicalizeze ca urmare a unei dizidențe mai cu moţ, cică, aşa cum le place unora să creadă) până la aşa-zisa radicalizare din 89 (anul tuturor radicalizărilor din Est, provocate în realitate de serviciile secrete ce pregăteau „revoluţia”, recte marea năpârlire), când tovii şi băieţii care mă cunoşteau mai degrabă pe mine, decât pe ceilalţi disidenţi de care auzise tot boboru’, au montat, ei, „Revoluţia în Direct” (văzând că elita intelectuală sau civică n-are de gând să mişte în front, vai…) şi, dându-se de trei ori preste cap, precum personajul principal din „Povestea porcului fermecat”, s-au transformat din teroriştii reacţionari de ieri, în revoluţionarii „salvatori” de azi-mâine, de la o zi la alta, efectiv. Şi nu cred că e o întâmplare că printre picioarele „revoluţionarilor” din decembrie 1989 s-a învârtit, ba chiar într-un post important în acele momente (ofiţer de serviciu pe întregul Minister de Interne – Miliţie plus Securitate – în zilele de 21-22 decembrie 1989), însuşi faimosul colonel Raţiu, cel care mă anchetase, în calitate de şef al Securităţii Judeţului Olt, în octombrie 1980 şi-n octombrie 1981, dar şi mai apoi, până la săltarea sa la cucurigul Direcţiei I (informaţii interne, disidenţi) a DSS (începând din 1985 şi până la „revoluţie”, inclusiv), ofiţer despre care nu m-aş mira să aflu c-a fost promovat la şefia Direcţiei I, cu funcţie de general, tocmai pentru că reuşise să rezolve de o manieră fulminantă cazul „Poetu” (şi care într-o discuţie să zicem neoficială, din lungul şir de anchete la care m-a supus, mi-a zis textual: „Aveţi dreptate, tov AVP… Şi eu sunt de părere că greşesc grav cei care cred că oamenii, cărora – cum ziceţi dvs – le-au trebuit milioane de ani spre a se transforma din maimuţe în hominizi, pot fi transformaţi peste noapte, la un simplu ordin, într-o colonie de îngeri docili…” Şi deci, cine pe cine a radicalizat, în fond şi la urma urmei…? Boboru’ ăla care cică ar fi auzit de Dorin Tudoran, de Doina Cornea, de Radu Filipescu sau de alţi disidenţi celebri, dar nu şi de mine, nu putea fi radicalizat decât de frigul şi foamea din realitate, aloo, iar nu de eseul prea subţire pentru boboreni, „Frig sau Frică”; pe când io am proba că Apelul către Europa i-a radicalizat niţeluş – ca dreaq, n-aşa ? – chiar pe cei de frica cărora ştia însuşi Dictatoru, dar de care – tocmai de aceea – n-a scăpat… oops.

Anunțuri

25 răspunsuri to “Dizidenţi şi semidizidenţi”

  1. Dorin Tudoran Says:

    @AVP

    Continuati sa mintiti: nu am afirmat despre mine ca fac parte „din corpu dizidenţilor mai baban or barosan”.

    Continuu sa va spun ca intre ce ati incercat sa faceti dvs. (si din pacate nu ati reusit sa faceti mai mult decat un prim pas, dar un prim pas pentru care am avut intotdeauna respectul ce i se cuvine) si ce au facut o Doina Cornea, un Vasile Paraschiv sau un Radu Filipescu, spre a mentiona doar cateva nume, a existat o diferenta substantiala pe care nu o puteti sterge cu buretele glumitelor si limbajului devenit, vai!, papagalicesc, printr-o stereotipie jenanta.

    Aveti merite incontestabile. Nu le batjocoriti pe ale altora, caci abia asa deveniti cel ce batjocoreste cel dintai meritele dumneavoastra.

    Ati citit vreodata cartea dlor Dan Petrescu si Liviu Cangeopol „Convorbiri libere intr-o tara ocupata”, a carei dactilograma a fost scoasa din tara in anii ’80 de dl Dan Alexe? Daca ati fi citit-o, ati fi fost primul in a-i cere dlui Cucerai sa-si retraga hazardata afirmatie de care continuati sa va prevalati, chiar si dupa ce si-a retras-o.

    Eu am publicat prima data cartea dl Cangeopol si Petrescu, in „AGORA”, cum am publicat si alte texte trimise de asemenea voci; cum am luat si interiviuri , la telefon, unor oameni ca Luca Pitu, Dan Petrescu, Tereza Culianu; cum am publicat si poeme trimise de Mariana Marin, Bogdan Ghiu etc. De la dvs. nu a primit nimeni nimic, nici un semn. Nu va reprosez ca ati fost neutralizat imediat; nu va reprosez ca ati ales „strategia” pe care ati recunoscut-o; va reprosez doar ca nu vedeti diferenta dintre dvs. si cei care, cu toate riscurile, au continuat.

    Nu doar dvs. vi s-a facut nedreptatea nepublicarii unui volum ce castigase un concurs editorial, ci si dlui Liviu Antonesei, care, spre deosebire de dvs. a continuat sa scrie, nu sa bata apa in piua:

    „In 1984, la un an dupa perchezitia din 1983 si detronarea sa de la Opinia Studenteasca, Liviu Antonesei a fost scos dintre cistigatorii concursului de debut de la Albatros, dupa ce sarbatorise deja premierea impreuna cu mai multi scriitori, printre care Mircea Cartarescu, Florin Iaru, Mariana Marin, Ion Bogdan Lefter.”

    Ati citit si recomandat vreodata admiratorilor dumneavoastra si continutul manifestului scris si raspandit de Radu Filipescu, spre a se convinge daca sunteti ori ba autorul singurului text „vadit anticomunist”?

    Ati citit si recomandat admiratorilor dumneavoastra vreodata si interviul dat de Liviu Cangeopol aparut in „Liberation” sub titlul „Fii multumit, Domnule Ceausescu: vei ramane in istorie”, la 5 aprilie 1988?

    Ati citit si recomandat vreodata admiratorilor dvs. si articolul „Mic studiu de anatomia raului” publicat de Dan Petrescu la 15 februatie 1988 in „liberation”?

    Ati vorbit vreodata si despre Grupul de la Iasi? Aveti curaj sa puneti fata in fata ce au facut si li s-a intamplat lor cu ce ati incercati dvs. sa faceti?

    Nu-mi place sa aduc, neprovocat, in discutie ce am incerac eu, dar, in acest moment, pentru ca va permiteti sa luati peste picior un text pentru care, altadata, va aratatia dmiratia, trebuie sa va remintesc ca in vreme ce despre eseul , „Frig sau Frica? Despre conditia intelectualului roman de astazi” (aparut in cateva limbi de circulatie dupa publicarea lui in revista L’Alternative”, 1984) se afirma ca este „celebru”, despre „singurul text vadit anticomunist”, „Apelul catre Europa”, tot ce se stie este ca nu a iesit la suprafata. Nu are nimeni dreptul sa va reproseze ca nu ati reusit nimic atunci, dar toti cei pe care-i luati in balon fara obraz au dreptul sa va spuna ca sunteti lipsit de decenta.

    Poate ca nimeni si nimic nu a radicalizat pe nimeni. Dar, daca cineva a reusit prin ceva sa radicalizeze niste reactii si sa grabeasca, fie si cu o secunda, un anumit moment, acela nu ati fost dumneavoastra.

    Inca o data: cu tot respectul pentru ce ati incercat sa faceti (minus „strategia” cu lct. Miu, pentru care nu-mi permit sa va judet, dar nici nu gasesc motive sa o admir), nu ati fost si nu veti fi niciodata in aceeasi liga cu Doina Cornea, Vasile Paraschiv, Dan Petrescu, Radu Filipescu si altii; multi, domnule Padina. Desi au fost foarte putini, au fost, totusi, mult mai multi ca… dumneavoastra.

  2. AVP Says:

    Bre DT,

    I.
    Aici zici aşa :

    Continuati sa mintiti: nu am afirmat despre mine ca fac parte “din corpu dizidenţilor mai baban or barosan”.

    iar aici aşa :

    Inca o data: cu tot respectul pentru ce ati incercat sa faceti (minus “strategia” cu lct. Miu, pentru care nu-mi permit sa va judet, dar nici nu gasesc motive sa o admir), nu ati fost si nu veti fi niciodata in aceeasi liga cu Doina Cornea, Vasile Paraschiv, Dan Petrescu, Radu Filipescu si altii; multi, domnule Padina

    Deci cine minte şi cine ba ?

    II.

    intre ce ati incercat sa faceti dvs. (…) si ce au facut o Doina Cornea, un Vasile Paraschiv sau un Radu Filipescu, spre a mentiona doar cateva nume, a existat o diferenta substantiala

    Care e diferenta aia, mey ? Cumva e diferenta că cei enumerati de tine au fost, ab ovo, si membrii PCR ? Sau care ? Explica-te !

    III.

    Aveti merite incontestabile. Nu le batjocoriti pe ale altora, caci abia asa deveniti cel ce batjocoreste cel dintai meritele dumneavoastra.

    Nu batjocoresc pe nimeni, neica. Din contra, eu spun clar ca toate disidentele sunte egale, iar nu unele mai elitare decat altele (vezi mai sus).

    IV.

    Ati citit vreodata cartea dlor Dan Petrescu si Liviu Cangeopol “Convorbiri libere intr-o tara ocupata”, a carei dactilograma a fost scoasa din tara in anii ’80 de dl Dan Alexe? Daca ati fi citit-o, ati fi fost primul in a-i cere dlui Cucerai sa-si retraga hazardata afirmatie de care continuati sa va prevalati, chiar si dupa ce si-a retras-o.

    Nu, n-am citit. Iar Cucerai nu numai ca nu si-a retras afirmatia care te ingrozeste, insa a intarit-o, la un moment dat (chiar daca pe urma a vrut s-o dea la intors, dupa cum ii e obiceiu). Eu am avut incredere in el, dar daca tu imi vei da un citat din cartea aia, o sa ma dumiresc cum e. Nu tre sa citim toata cartea, n-asa ?

    V.

    Nu va reprosez ca ati fost neutralizat imediat; nu va reprosez ca ati ales “strategia” pe care ati recunoscut-o; va reprosez doar ca nu vedeti diferenta dintre dvs. si cei care, cu toate riscurile, au continuat.

    Pai, eu n-am continuat ?? 1) “Apelul catre Europa” (octombrie 1980); 2) “Apelul catre Europa” (a doua tentativa, august 1981) ; samizdatul “NU!” (august 1981) ; 3) chemarea in judecata a unei edituri comuniste (practic a Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste), pentru vina de a-mi fi cenzurat opera (prima tentativa, in decembrie 1986); acelasi proces (singurul proces de acest gen din Iepoca), ce s-a concretizat in dosarul 611/1987 al Judecatoriei sector 1 (a doua tentativa, din 1987), plus epistolarul meu (despre care stiam cu precizie, de acuma, ca e strict controlat de securisti), si asta in conditiile in care vazusem clar ca sireacu de mine sunt abandonat de toti, io nefiind nici macar monitorizat de “Europa Libera”, ca Doina Cornea sau ca alt disident supermediatizat (si dintr-o parte, si de pe versantu celalalt…), or, asta inseamna ca m-am oprit, stimabile confrat… ?? 🙄 Dle, matale esti cam debusolat de-nfuriat ce esti, n-asa… ? Of, of, ce ti-e si cu pizma asta rumaneasca sadea… 😦

    VI.

    Nu doar dvs. vi s-a facut nedreptatea nepublicarii unui volum ce castigase un concurs editorial, ci si dlui Liviu Antonesei, care, spre deosebire de dvs. a continuat sa scrie, nu sa bata apa in piua:

    Si eu am continuat sa scriu, iar tu stii prea bine asta, Dorine. Nu ma face sa dau acuma in tine chiar cu tine, pretine. Ajunge ! 👿

    VII.

    Ati citit si recomandat vreodata admiratorilor dumneavoastra si continutul manifestului scris si raspandit de Radu Filipescu, spre a se convinge daca sunteti ori ba autorul singurului text “vadit anticomunist”?

    Nu, n-am citit. De ce nu se gasesc pe Net, sa le poata citit oricine ? Ca si chestiile alea despre care pomenesti.

    VIII.

    Ati vorbit vreodata si despre Grupul de la Iasi? Aveti curaj sa puneti fata in fata ce au facut si li s-a intamplat lor cu ce ati incercati dvs. sa faceti?

    Ce li s-a intamplat lor si nu mi s-a intamplat si mie ? Ce stii tu ce mi s-a intamplat mie ? Ce vrei mai mult sa stii decat ca azi sunt somer la mine-n sat, nepublicat decat cu cartea de altadat, nepremiat, neindemnizat, netradus si neprimblat prin strainataturi sau macar la Vadu-lat ? Măh, Dorine, dacă tu chiar crezi in Dzeu, dar vrei sa o tii in continuare asa de nedrept cu mine, zau ca nu te vad bine, pretine.

    IX.

    Nu-mi place sa aduc, neprovocat, in discutie ce am incerac eu, dar, in acest moment, pentru ca va permiteti sa luati peste picior un text pentru care, altadata, va aratatia dmiratia, trebuie sa va remintesc ca in vreme ce despre eseul , “Frig sau Frica?

    Unde vezi tu ca iau in balon „Frig sau Frica” ? Spun doar ca Regimului Comunist nu-i era frica de „Frig sau Frica”, de „Apelul catre Europa” sau de poeselu-disident Avepica, ci ii era frica de Frig sau Foame, deci de alte stime sau lighioane, dle Tudorane. Atata tot.

    X.

    Poate ca nimeni si nimic nu a radicalizat pe nimeni. Dar, daca cineva a reusit prin ceva sa radicalizeze niste reactii si sa grabeasca, fie si cu o secunda, un anumit moment, acela nu ati fost dumneavoastra.

    Cel care i-a radicalizat pe activisti si securisti sa faca „revolutia” n-am fost nici eu, nici tu, si nici toata Dizidenta Ro, frate-miu. Acela a fost KGB-ul, apoi Leul de dupa usă, nea Bushă. Punct.

    XI.

    Inca o data: cu tot respectul pentru ce ati incercat sa faceti (minus “strategia” cu lct. Miu, pentru care nu-mi permit sa va judet, dar nici nu gasesc motive sa o admir)…

    Strategia cu lt.Miu – care s-a pensionat ca general, intre noi fie vba – n-o admiri pentru ca n-o intelegi. Si asta pentru ca e din alta categorie de greutate, vba ta, dear confrate (pe care-l vad, vai, ca si pe Cucerai, tot mai departe, mai departe…)

    Hai ca incepi sa ma supeli tare de tot, deja…

  3. sorin cucerai Says:

    Am promis sa tac, dar trebuie sa imi incalc promisiunea, fiindca se pare ca imi scapa ceva.

    Nu imi permit si nici nu intentionez sa vorbesc in numele domnului Tudoran, asa ca voi formula separat intrebarile.

    AVP, a afirmat vreodata dl. Tudoran ca n-ai fi fost disident? Am afirmat eu vreodata ca n-ai fi fost disident?

    Ti-a contestat dl. Tudoran curajul vreodata? Ti l-am contestat eu?

    A afirmat dl. Tudoran vreodata ca nu meriti sa fii cunoscut? Am afirmat eu vreodata acelasi lucru?

    Si atunci, ca sa te citez, ce-ai cu noi, mey, rumane?

    Cu referire strict la mine: ti-am admirat curajul de odinioara. M-am straduit sa iti fac cunoscuta povestea. Ori de cite ori cineva ti-a contestat disidenta sau curajul, l-am contrazis. M-am bucurat, cum bine stii, cind ti-am vazut numele trecut in Raportul Tismaneanu (initial am crezut ca asta s-a datorat in parte si interviului meu; am inteles ulterior ca meritul ii apartinea, de fapt, intrutotul domnului Tudoran – asta ca sa intelegi ca vorbesti cu oameni care niciodata nu ti-au vrut raul: dimpotriva, atit cit au putut si s-au priceput, ti-au facut bine).

    Stii bine, iarasi, ca iti apreciez mult Poemul de otel. Nu iti apreciez, cum bine stii, poeziile ulterioare. Daca vrei, consider-o o chestiune de gust, iar daca te consoleaza, afla ca nici pe Arghezi nu-l suport: imi displace profund poezia lui.

    Iarasi, cum bine stii, nu apreciez episodul cu locotenentul Miu. Nu reusesc sa ma impac cu episodul asta, nu reusesc sa-i dau un sens. Poate ca e o limita a mea, dar asta e. Am fost tot timpul cinstit cu tine, ti-am spus deschis si ce imi place si ce nu-mi place, si ce admir si ce nu gasesc admirabil.

    In fine, nu am apreciat niciodata felul in care te raportezi la alti disidenti – romani, polonezi, rusi etc. Lasi mereu senzatia ca nu te bucuri de existenta lor, ca nu esti dispus sa le admiri curajul, ca te concencentrezi mereu pe inventate cusururi ale lor.

    In fine, regret ca pentru tine „prieten” inseamna „admirator neconditionat”. Cred ca defectul asta de optica ti-a adus – si iti aduce in continuare – cele mai mari neajunsuri. Ciudat e ca nici macar pe tine nu te-am vazut vreodata practicind prietenia in felul asta. Cu regret o spun, nu te-am vazut niciodata admirind pe altcineva decit pe tine.

    Tu nu deschizi lumea, ci o inchizi asupra ta insuti. De-asta, uneori, lumea te mai si respinge…

  4. Sorin ILIESIU Says:

    Stimate Domnule Padina,

    Rugămintea mea e să terminaţi „Povestea lui Ave”. Abia atunci lupta dvs unică va fi cunoscută în România şi în afara ei.
    „Povestea lui Ave” – o carte demnă de premiul Nobel.

  5. Dorin Tudoran Says:

    @AVP

    1. Citatele demonstreaza ce spun: mintiti. Nu m-am inclus niciodata in categoria respectiva. Am numit cativa oameni. Dvs. adaugati la acele nume numele meu, ca sa arate ca eu vorbesc despre vreun merit… al meu. Nu e jalnic? Dle Padina, ma numesc Dorin Tudoran si traiesc si inter-actionez altfel decat Viorel Padina.

    2. Sa explic diferenta intre Doina Cornea si dvs.? Pentru a cata oara? Si asa este jenant ca ma trezesc explicand ce se vede cu ochiul liber. In timpul campaniei electorale din 2009, fiindca Doina Cornea avea alta optiune decat cea pentru care strangeati dvs. semnaturi de sustinere, v-ati trezit spunand si enormitatea ca prea fusese mediatizata Doina Cornea. In comparatie cu cine fusese atat de mediatizata? Si daca nu Doina Cornea sau Vasile Paraschiv puteau fi mediatizati, atunci cine? Inteleg – dumneavoastra.
    Dle Padina, dna Cornea si inca un numar de oameni au tinut Romania pe harta (atentiei) lumii in acel moment. Nu-i veti fi, dvs. personal, niciodata suficient de recunoscator pentru ce a facut facut pentru dvs., fara sa va cunoasca – erati parte a Romaniei si dna Cornea va includea in acea entitate uitata de multa lume pe aceasta lume.

    3. ” Ce vrei mai mult sa stii decat ca azi sunt somer la mine-n sat, nepublicat decat cu cartea de altadat, nepremiat, neindemnizat, netradus si neprimblat prin strainataturi sau macar la Vadu-lat ? ” Dle Padina, pentru numele lui Dzeu, de ce tineti sa fiti ridiculizat? Statutul dvs. de astazi (pe care stiti foarte bine ca il regret profund) nu are nimic de-a face, nu este determinat direct de redactarea „Apelului catre Europa”.

    4. Deci n-ati citit cartea dlor Dan Petrescu si Liviu Cangeopol desi a aparut si in Romania si are, daca nu ma insel, si o prefata sau postfata semnata de dl Vladimir Tismaneanu. Nu aveti cunostinta nici de continutul manifestului redactat si pus in mii de cutii postale. Nu stiti nici cine este Dinu Zamfirescu etc. Practic nu va intereseaza, dar va arogati dreptul de a face judecati de valoare. Si eu ce sa fac? Sa va incurajez? Sa va spun „Viorele, draga, da-i-nainte asa?” Ca sa ce? Ca sa va conving ca numai dusman nu va sunt? Haida-de!

    5. De ce nu se gaseste totul pe NET ca sa le puteti citi? Nu stiu. Imi inchipui ca nu TOTUL se fala pe net, chiar daca dumneavoastra sunteti „Regele hyperspatiului”. Cand vrei, cu adevarat, sa afli ceva, accepti ca trebuie sa cauti ce trebuie citit si in afara NET-ului.

    6. Cel care incearca sa faca ierarhii sunteti chiar dvs. Ce reusiti, in afara anestezierii celor ce va sustin neconditionat, este sa starniti, din cand in cand, o reactie de bun-simt. Si cum raspundeti? Amenintati ca v-ati „supalat”.

    7. Dl Cucerai afirma ca si-a retras o afirmatie hazardata, dumneavoastra il contraziceti. As face efortul de a va crede pe dvs., numai ca ma izbesc de faptul ca si despre mine afirmati ce va trece prin cap.

    8. Fa macar efortul de ati aminti ca, indiferent de relatiile dintre mine si Domnia sa, dl Vladimir Tismaneanu a mentionat ca omul care i-a vorbit prima oara despre dumneata am fost eu. Si nu uita ca tot eu te-am pus in legatura cu dl Tismaneanu si asta, in nici un caz, spre a-ti fura din… merite.

    9. Nu ma mai ameninta ca dai cu mine in mine. Tot pastrezi kilometrii de discutii pe un forum ori altul al ziarelor romanesti. Vei gasi acolo (le au si altii) eforturile mele de a-ti tempera scepticismul (ca sa folosesc un eufemism) fata de meritele dlui Tismaneanu, incercarea de a te convinge ca nu eram in eroare folosind in legatura cu scrierile dlui Tismaneanu termenul de „opera”. Nu eu mi-am schimbat opinia despre acele scrieri, tu esti cel care tot te „repozitionezi” in legatura cu oameni si interese. Eu mi-am schimbat opiniile despre altceva si din motive pe care le-am explicat.

    V-am daruit prea mult din timpul meu si asta nu va face bine. Solutia: ajutati-va singur si din timpul dvs.

  6. Dorin Tudoran Says:

    @ Vladimir Tismaneanu

    Nici dl Cucerai, nici eu nu am vorbit aici despre „semi-dizidenta”, desi, pe timpuri, au existat, cum bine stiti, „dizidenti cu jumatate de norma”. Cred ca „eticheta” a fost folosita prima oara, si cu dreptate in cazul respectiv, de dl Michael Shafir. Aici nu se aplica.

    Cat despre cancerul sufletelor…

  7. AVP Says:

    @Dorin Tudoran si @Sorin Cucerai,

    M-asteptam, la mintea, la opera si la etatea voastra, sa fiti mult mai maturi. Sunt absolut siderat sa descopar ca sunteti ca niste copii supalaciosi. Si eu ma supal copilareste uneori, caci d-aia sunt inca poet, la etatea pensionarului fara pensie, insa in cateva ore sau zile imi trece complet supalarea si nu port nicidecum, aloo, pica. Voi insa sunteti ranchiunosi rau de tot, fratilor, sunteti negri in ceru gurii (mai ales tu, Dorine), se vede de la o posta ca-mi cautati nod in papura, doar-doar ma veti pune cu labele in sus (fiindca voi asa ma tratati: ca niste pretendenti sau rivali dintr-o haita, iar nu ca niste oameni luminati, necum pretini, fugiti dreq…)

    Culmea e că voi chiar v-oti crede niste intelepti, niste sfinti numai buni sa fie pusi pe rana sau cine stie ce nobili magnanimi ori iepocali sfetnici. Ar fi absolut ridicol, fiindca vede orice om impartial ca adevarul e fix contrariul, bre.

    Fereasca sfantul ca o tara sau o comunitate sa fie data pe mana poetilor, savantilor or filosofilor ; curand dupa aia – si contrar a ceea ce credea un filosof antic -, nefelixita comunitate ar ajunge ca Roma pe timpul lui Calligula sau Nero. Imparatul-poet („brat molatic ca gandirea unui imparat-poet”, a ? aiurea… oops) mai degraba si-ar face calul senator, decat sa-l ierte pe rivalu-i intru muze sau lauri si sa-i arunce si lui o ciosvarta de glorie, asa, pur si simplu (fara s-astepe ca glorificatul sa-l pupe apoi in cur).

    Of, of

    @Sorin Iliesiu – cand ne-am cunoscut prima data la Cenaclul de Luni, am facut un pariu cu Matei Visniec ca eu voi lua Nobelul naintea lui (el zicea invers, fireste). Preste mode si timp, Nobelu nost ne-a fost furat de o colega de generatie, Herta Muller, ajunsa intre timp de alta natie, o natie cu un cu totul alt tip de gestatie pentru ingeniile sale creatoare (d-aia a ajuns Germania atat de puternica si de mare, renascand la un moment dat din propria-i cenusa or duhoare). Oricum ar fi, nu, nu cred ca un rumân de 60 si ceva de anisori, somer in satul lui si nici macar pensionar, al dreacului, care pana acum n-a luat nici cel mai amarat premiu national, se poate urca maine-poimaine pe marele val mondial (decat in Basmele Romanilor, normal…)

    Mai vbim.

  8. carmenmecu Says:

    Eu sunt un om oarecare din această țară și nație.
    Dețin mult mai puține informații și abilități decât dumneavoastră, sunt infinit mai puțin marcantă.

    Am învățat însă, cu prețul derulării unei măricele părți din viața mea, că luptele
    semnificative le ducem tot cu noi înșine…

    Așa crezând, voi continua să vă respect și să vă fiu recunoscătoare pentru ceea ce fiecare dintre dvs. a făcut, în felul său unic, pentru mine, orice veți mai posta aici.

  9. Goldmund Says:

    Occidentul si eroii din Est

    Este in interesul nostru al tuturora sa avem cat mai multi fosti dizidenti si nu mai putini. Si, cel tarziu de la dialogul Herta Müller versus ilustrul ‘aparator al dizidentei romanesti'(dar neincununat de succes atunci)Gabriel Liiceanu(numit de o anumita mass media romaneasca ‘Liicheanu’ – de mass media cea mai lecturata de ‘Volk’!..) trebuia sa-si dea seama si Pacala ca dizidenta romaneasca este total subevaluata si subestimata in Occident, in parte necunoscuta sau cunoscuta doar de o elita subtire la numar…

    Herta Müller vorbea despre inexistenta sau despre neputinta(inseamna cam acelasi lucru) opozitiei romanesti pentru ca nu a stiut sa atraga si sa cuprinda masele de oameni in tentativa de stopare a stalinismului carpato-danubian. Si are dreptate! Dar aceasta stare implica si o vina in geografie :
    daca Bucuresti ar fi fost pe locul ‘orasului de aur’, Praga, poate ar fi auzit si elita (si nu numai)din Occident despre marile greve din 1977 si 1987 din Romania…sau de povestea eroului ing. Gheorghe Ursu(http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Ursu)

    Doamnelor si domnilor,
    avem si noi un Jan Palach care si-a dat foc ca un ultim act al neputintei si revoltei impotriva dictaturii comuniste? AVEM si totusi ramane un mare necunoscut:
    Liviu Babes.
    Cine se face vinovat de marea tacere din Occident si din tzara fatza de acest mare erou al neamului romanesc? In Occident se face vinovata intreaga elita mioapa care putea intrezari(daca!) doar ce se petrece pana la Varsovia, Praga si Budapesta, elita care era mai preocupata de aplicarea marxismului in lume – atunci!
    Dar elita noastra?!

    Voi sunteti ‘boierii mintii’, iar eu va apreciez pe toti, pe toti care ati crezut ca libertatea nu e doar un cuvant de pus drept afis pe usa dormitorului(ceea ce am facut si eu cand eram tanar), iar prin gesturile voastre chiar ati demonstrat pe timpul khmerului rosu din Scornicesti ca inaintea instinctului de conservare vine Libertatea, Omenia, Dreptatea…
    Mai bine ati comemora impreuna (cei care ati mai ramas)eroii romani anticomunisti si poate ati putea sa-i popularizati acolo unde sunteti, oriunde pe mapamond, asa incat atunci cand vine vorba de Liviu Babes sa fie asociat de istorici (si scolarii din Romania)cu cehul Jan Palach.
    Acesta sa fie pariul vostru!

    PS
    De data asta destinul german este de partea noastra:
    domnul Joachim Gauck a fost numit Presedintele Germaniei. Intr-un interviu acordat celor doua posturi tv. natzionale(care au o emisiune „Was nun, Herr/Frau…?”)chiar in seara zilei numirii lui, el a raspuns la o intrebare ca …….
    accentul sau este ceea ce pentru Europa de Vest nu prea a fost constiincizat!Si anume Victimile comunismului, milioanele de victime dar si zecile de milioane de oameni care au fost traumatizati de acele dictaturi inumane…Aha, acum avem ‘unul de-al nostru’ in cea mai puternica natziune din UE…Cum a vorbit domnul Gauck, mi-a produs un fel de multumire sufleteasca, dupa 22 de ani de la caderea comunismului din Europa.

  10. Dorin Tudoran Says:

    @AVP

    „subliminalul”, batu-l-ar vina… fotografia … obsesia radu filipescu; de ce el si nu eu?…

    radu filipescu intr-o fotografie cu traian basescu, acel traian basescu pentru care a deschis lista de semnaturi sustinatoare avp…

    deci, radu filipescu e de vina ca e de acord cu avp, ba, mai apare si infotografii alaturi de „raul mai mic/cel mai mic” recomandat natiunii alegatoare de avp…

    sau, cumva, fotografia filipescu-basescu este facuta la anvers, pe cand basescu facea ce nu facea avp si avp nu facea ce facea basescu fara sa stie, avp, ca „raul mai mic e cel mai mic, asa cum piticul sovietic era declarat cela mai… mare pitic din lume…

    …it makes sense… a lot of it…

  11. C.CONSTANS Says:

    +(o mica paranteza)
    apropos de detractorii tai si toti sobolanii fara nume care infecteaza forumurile.ro (ami,amis ,, qui vous veut du bien ”VP.)
    scuze!!!!!nu am putut sa ma abtin……………

  12. AVP Says:

    Buna seara, my friend DT si mon ami Constans. Sper cu toata sinceritatea ca sunteti bine (si ca nu sunteti supalati pe mine).

    Postare noua.

  13. AVP Says:

    Acelasi salut si pt inteleapta noastra CMM si pt bunul Goldmund. Doamne Ajuta !

  14. Dorin Tudoran Says:

    @AVP

    Copil al suferintzei,

    Acum, dupa ce am reushit sa ridicam traficul pentru al x-lea blog al lui matalutza, hai sa recunoashtem public ca noi doi doar ne-am facut ca ne certam, ca sa-tzi creshtem „tirajul spatzial”. Dl Cucerai nu a fost amestecat in aceasta mascarada.

    Inainte de a pleca in afara hyperspatziilor matale, o intrebare?

    Itzi imaginezi cum ar fi aratat sedintzele GDS conduse de preshedintele GDS Viorel Padina?

    Ai fi inceput prin:

    „Am poemul meu – e de otzel/
    Si ma mandresc cu el – sunt Viorel”

    Lucrarile le-ai fi inchis astfel:

    „Am Apelul meu – sunt un herou/
    Si cine nu-i d’accord, e doar un bou.”

    Am cateva lucruri majore sa-i reproshez prietenului Radu Filipescu (si i le voi reprosa, cand il intalnesc prima oara, daca…), dar trebuie sa-i multzumesc ca nu e „pretinul” meu Viorel Padina.

    Acu’, my friend, te las sa joci sheptic, ori tabinet, ce stitzi voi mai bine, cu „amicele” matale CC, dar nu uita sa-i dai si medicamentele alea, la timp, altfel te mushca de deshte si ne trezim ca va trebui sa invetzi sa scrii si fara ele, iar acest CC al… (chiar asha, CC al lu’ ce? al lu’ cine?) va fi pus pus iar in camasutza ai mai lungutza si mai stramtutza ce se poarta la… Paris.

    Iar de mine, chiar uitati, dle Padina. E mai bine pentru toata lumea. Zau.

    Va multumesc.

  15. C.C Says:

    MONSIEUR DT!!!!!? ati fumat ceva interzis la Washington?hai ca nu ma s’par.(chiar daca la ora asta sunteti totalmente lipsit d’humor)
    pai va invit sa va bagati dumneavoastra degetul in ,,camasutza ai mai lungutza si mai stramtutza”ce se poarta mai degraba la d’ta (n’est ce pas?)
    apropos de medicamente : se pare ca dumneavoastra ati confundat doza de Testosterone.pai s’poate bre???!(la virsta d’voastra?)

  16. AVP Says:

    Ce-ti făcuse omu ista, CC, Dorine ? Tu-ţi dai seama câtâ otravă resentimentară şi câtă pizmă ordinară ai în tine, man ?

  17. Dorin Tudoran Says:

    @AVP
    „Ce-mi facu?”

    Nu stii? Mai gandeste-te.

    „Otrava resentimentara” fata de/pentru CC?

    Nu. Doar rugamintea sa ai grija de el.

    „Pizma ordinara”?

    Pe cine, bre, samuraiule de frishca? Pe matale, carele imi esti cel mai bun „pretin”?

    Aproposito: vazui ca, desi nu stii nimic despre dl Dinu Zamfirescu (asa cum marturiseai), il „razi” cu harnicie. Nu te intreb de unde a venit sugestia; te intreb cum se numeste lucrul la care te pretezi. Ba, uite, nu te intreb nici macara asta.
    Ma duc, ca te stii grabit sa-ti tapisezi scaunul de la CNSAS

  18. Dorin Tudoran Says:

    @ „My pretin”

    „Ce-mi facu?” Ai probleme cu memoria?
    „Otrava resentimentara” fata de/pentru CC? Nu, doar dorinta de a sti ca ai grija de amicele CC.
    „Pizma ordinara”? Pe cine, bre? Pe matale, „pretinele” meu? Fugi d-aci!
    Ooo, vaz ca desi nu stii cine este dl Dinu Zamfirescu (dupa cum marturiseai de curand), il „razi” tare de tot azi. Nu te intreb de unde a venit sugestia, a cui e ingrijorarea. Te-ntreb daca stii cum se numeste lucrul pe care-l faci. Ba, nu te mai intreb nici asta.
    Te las, ca vei fi fiind grabit sa-ti duci la tapisat fotoliul de la CNSAS.

  19. AVP Says:

    @CC nu te va insulta niciodata pe my blog, iar daca vei constata c-a fost grob fata de tine pe alte siteuri, n-ai decat sa-mi dai un link si sa-mi ceri sa ma solidarizez cu tine contra insultatorului si calomniatorului, si nu-l mai aprob aici. Insa am impresia ca nu CC e problema, bre… 💡

    Si alta chestie. Tu chiar vbesti serios cand iti inchipui ca astia – tovii si baietii decidenti, in spe – ma vor numi pe mine la CNSAS, luandu-ma drept de la somaj ?? Doamne, DT, zau ca nu mai esti in toti porii – vezi ca n-am zis altcumva? -, bre… 😯

    N-a vrut ea madam CM sa-i publice lu SC un amarat de interviu cu mine, si asta doar pentru ca barba-su era unul din tipii despre care se vorbea in subiectul generic al interviului (lupta mea cu tovii si baietii, e.g.), dar tu pari convins ca Manastirea sau Cupola Secu mi-ar da mie, hic et nunc, arhivele sale cele mai secretoase pe mana ?? Multa linte – vezi ca n-am zis altcumva ? – iti mai trebuie, neica 🙂

  20. Dorin Tudoran Says:

    @AVP
    Pai, matale ai (h)umor numai cand vrei. Nu, nu te vor numi. Si chiar de te-ar numi, multi purici nu vei face pe-acolo: toata lumea vrea desfiintarea CNSAS, caci toate gramajoarele politice au „rufe murdare” sau „scheletzele in debara”. Evident, marile „rufe murdare” si „scheletele” care, totusi, totusi, umbla pe propriile picioare n-au ajuns la CNSAS. Ele raman acolo unde trebuie: SIE, SRI, Serviciile de la Armata etc. Acestia continua sa fie selectiv cu „ce se poate” si „ce nu se poate”. CNSAS, in schimb, e injurat, fiindca incearca sa-si faca treaba, chiar in conditii de felul acesta.

    @Goe insista sa-ti pun Olelia asta la blogroll-ul meu. Cica ne va trimite mai putine mesaje in acel caz. Eu nu-l cred? Tu il…

  21. AVP Says:

    Vezi ? Când ai dreptate, ai ! Jos pălăria & olelia, vba aia.

    Apropo de ce zice goe al lu mboe, faci cum vrei, însă după cum vezi io nu te pot omeni cu nemic, la rându-mi, căci n-am blogroll (să zicem că nu prevede nou-mi găzdoi). Dar nu m-aş supala, păi cum drea…

    Apropo, tot te mai dixtrezi cu lecturile obligatorii din @goe ? Io nu mai umblu prin gunoae de mult, aloo… Chiar dacă nu mi-e ruşine să mă-mbrac la second hand, de voie, de nevoie, nu ma poate obliga nimeni să-l lecturez zilnic pe sociopatu de mâna a 7-a, goe al lu mboe. Asta-mi mai lipsea ? 🙄

  22. mariusmioc Says:

    AVP: „cel care i-a radicalizat pe activisti si securisti sa faca “revolutia” n-am fost nici eu, nici tu, si nici toata Dizidenta Ro, frate-miu. Acela a fost KGB-ul, apoi Leul de dupa usă, nea Bushă. Punct”.
    Domnule luptător anticomunist cu rezultate zero, Proclamaţia de la Timişoara afirma: “A fost o revoluţie făcută de popor şi numai de el, fără amestecul activiştilor şi securiştilor. A fost o revoluţie autentică şi nu o lovitură de stat”
    http://wp.me/pjejF-Lr
    Că dumneata consideri Proclamaţia de la Timişoara mincinoasă şi pretinzi că anume activiştii şi securiştii au făcut revoluţia e dreptul dumitale. Observ însă că nu prezinţi nici un argument, te rezumi la simpla afirmaţie rituoasă. Vorba lui Goebbells: „o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr”.
    Dacă ai pune mîna pe carte cum ţi-am mai recomandat, ţi-ai da seama că, dacă dumneata nu ai fost capabil să răstorni regimul Ceauşescu, nu înseamnă că toată lumea din ţara asta a fost incapabilă ca tine!

  23. AVP Says:

    Păi nu, nu toată lumea a fost incapabilă, eu ce-ţi spuneam ? Unii au fost mai capabili decât alţii, dar nu tu ai fost ălă, fugi naiba… Dacă mă sâcâi, îţi readuc în nas discuţia noastră de-acum doi ani, tot despre subiectu ista. Aşa că mai bine să tăcem.

  24. stely Says:

    De aici am citit 7 comentarii si vreau(acum) sa le citesc si pe celelalte . Asa ca …


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s