Împărat şi mucenic

La 24 de anişori, în perioada să-i zicem mistică a existenţei mele, am vrut să-i dau o replică preste mode şi timp strămoşului Emin, cel din Împărat şi proletar, op publicat ezgact cu-o sută de ani mai nainte. Ce a ieşit puteţi vedea atât în textul transcris de mine acum, cât şi-n scanul după manuscrisul original.

Împărat şi mucenic

1.

A răcnit leul şi i-a zis:

– O să te mănânc, neputinciosule,

o să-ţi rod beregata !

o să-ţi vărs maţele şi

o să împuţeşti aerul !

O să te târăsc prin ţărână

ca pe un bou !

– Mănâncă-mă, frate leule, mănâncă-mă !

–  O să-ţi ciugulim ochii !

au croncănit corbii.

– O să forfotim în tine !

au chicotit viermii.

-Ciuguliţi-mă, fraţilor, devoraţi-mă !…

2.

A intervenit atunci stăpânul, puternicul,

cezarul, – a vorbit şi i-a zis :

– Mă, tu eşti nebun ? tu nu

te temi de moarte ?

– Nu mă tem, împărate, măria ta,

facă-se voia ta !

– De ce nu te temi, mă? ce ştii tu,

ce aştepţi ?

– Ştiu totul, împărate, aştept totul !

– Dar de ce să te laşi muncit, chinuit, –

de ce să nu mă rogi să te iert ?

– N-am făcut nimic rău, stăpâne !

– Atunci, de ce eşti aici,

cine te-a adus ?

– M-a adus acela

care lucrează pentru moarte.

– Cine este acela ?

-Unul.

– Cum îl cheamă ?

– L-am şi spus !

3.

– Fă-mă să înţeleg !

– Înţelege, măria ta :

unul este prin altul,

care este prin alţii,

care sunt prin toţi, –

prin vavilon.

– Ce limbă vorbeşti tu ?…

-Limba raţiunii, mâncaţi-aş limba !

– Eşti nebun !…

– Sunt cuminte, stăpâne !

Eu sufăr totul,

nădăjduiesc totul,

cred totul.

– Eşti nebun !…

– Nu sunt, stăpâne ! Sunt cuminte !

Eu nu mă împotrivesc nimănui.

– Ce urmăreşti ?

– Unirea !

– Unirea, cu cine ?

– Unirea cu unul, altul, –

cu toţi…

– La ce-ţi foloseşte ?

-Mă scapă de moarte, iubitule!… Este aşa:

unul se uneşte cu altul,

care se uneşte cu altul,

care se unesc cu toţii :

deci moartea unuia

nu mai are nicio putere !…

– Şi ce câştig aş avea eu ?

-Tu n-ai avea nici un câştig, –

am avea toţi.

– Ce căştig am avea ?

– Am avea un câştig !

– Spune-l !

– Nu pot ! N-am limbă pentru toţi !

– Deci nu ştii !

– Ba ştiu, stăpâne, ştiu !

– Spune ce ştii!

– Nu pot !

– Deci nu ştii !

– Ba ştiu, iubitule, ştiu ! dar nu

pot să-ţi spun ! – tu eşti unul !

Tu nu mă iubeşti pe mine

aşa cum te iubesc eu pe tine,

aşa cum ne-am iubi toţi.

4.

– Ce este iubirea ?

– Este aşa: moartea mea,

a ta, a unuia.

– Dar moartea – aceasta, ce este ?

– Moartea nu este ceva, împărate !

– Dar ce este ?

– Este aşa: limba ta îşi iese din pepeni,

din cuvinte.

– Fă-mă să înţeleg !…

– Înţelege, măria ta :

tu eşti prin moarte,

dar moartea nu este prin…

– Dar prin ce este ?

-Nu este prin nimic.

– Atunci de ce este moarte ?

– Nu este !

– Dar ce este ?!

– Nu este nimic !

– Atunci de ce se moare, de ce

vei muri ?

– Nu voi mai avea minte, împărate,

mintosule !

– De ce să nu mai ai ?

– Mintea nu poate trece dincolo…

– Dincolo, – unde ?!

– Dincolo de ea.

– De ce nu poate ?

– Pentru că este una, unul.

– De ce este unul ?

– Pentru că este altul !

5.

– Altfel nu se poate ?

– Ba se poate !…

– Spune cum !

– Nu pot !

– Deci nu ştii !

– Ba ştiu, stăpâne, ştiu !

– Spune ce ştii !

– Nu pot !

– Atunci cum de zici că ştii ?!

– Ştiu, măria ta, dar n-am limbă

pentru gura ta ! – tu eşti unul !

Limba mea nu este pentru unul !

– Dar pentru cine este, pentru ce ?!

– Pentru toţi, pentru Chrisostom !

– Eşti nebun !…

– Da, împărate, sunt ! Tu eşti bun !

tu eşti frumos ! tu eşti judecătorul !

tu eşti !

6.

– Şi tu, tu ce eşti ?

-Sunt.

– Ce eşti ?

– Sunt.

– Spune ce eşti !

– Nu pot !

– Spune cum eşti !

-Nu pot !

– Spune măcar unde eşti !

– Nu pot !

– Păi, nu stai tu în faţa mea ?

– Nu, împărate !, – tu stai !…

– Eşti nebun !

– Sunt, împărate ! Dă-mă leilor !

Dă-mă soldaţilor tăi

să mă cunoască !

Fă-mi rău,

ca să te iubesc mai mult !

7.

-Tu să mă iubeşti pe mine ? tu ?

– Iubirea să te iubească, iubitule !

– Ce este „iubirea” aceasta ? ce tot

îmi vorbeşti de ea ?!…

– Iubirea este aşa, măria ta: moartea ta,

a mea, a unuia.

– Îţi râzi de mine, nebunule ?!

Nu ştii că eu am putere să te scap ?…

– Ai, împărate.

– Atunci de ce nu te supui ?!

– Ba mă supun.

– Atunci de ce vorbeşti ca un nebun ?

– Sunt nebun.

– Şi vrei să fiu şi eu nebun, crezându-te ?

8.

– Nu mă crede pe mine, puternicule !

– Dar pe cine ?!

– Pe superiorul.

– Cine este acesta ?!

– Nu-l ştiu.

– Atunci de unde ştii că este ?

– Mă ştiu pe mine, şi pe tine,

şi pe Eva, care este sub mine.

– Deci tu eşti peste Eva,

iar acela este peste tine…

– Da, eu o cunosc pe Eva,

iar acela mă cunoaşte pe mine

şi pe tine…

– Acela este mai puternic ca mine ?

– Nu, împărate. Acela n-are nicio putere :

are mai mult.

– Ce poate fi mai mult decât puterea ?!

– Totul, împărate.

– Acela are totul ?

– Are mai mult.

– Ce poate fi mai mult decât totul ?!

– Nimic, împărate.

– Vorbeşti în dodii !

– Nu, măria ta. Spun adevărul !

9.

– Ce este adevărul ?

– Acesta este adevărul !

– Care, acesta ?

– Acesta.

– Şi tu, robul meu, îl slujeşti pe acela ?

– Nu, stăpâne ! Adevărul n-are nevoie

să fie slujit ! Adevărul vine singur

în lumină. El este adevărata lumină

care venind în lume

luminează pe orice rob.

– De unde ştii că acesta este adevărul ?

-Pentru că nu-l ştiu !

– Vorbeşti în doi peri ?!

– Nu, împărate ! Vorbesc în limbă !

Spun adevărul !

– Spune-l !

– L-am şi spus !

– Fă-mă să-l înţeleg !

­- Nu pot ! – tu eşti unul !

Adevărul nu este unul.

– Dar cum este ?

– Este tot.

– Cum, tot ?!

– Tot omul.

– Sunt om !

– Eşti. Dar puterea

ta o împarţi cu unul, altul.

Adevărul nu poate fi altul.

– De ce nu poate ?

– Pentru că ar deveni minciună, făcându-se

precum fiecare.

– De unde ştii că nu este minciună ?

– Dacă ar fi minciună, l-aş înţelege.

– Nu-l înţelegi ?

– Nu.

– Deci nu-l ştii !

– Nu.

– Dar atunci

cum de vorbeşti despre el ?!

– Nu vorbesc eu despre adevăr, împărate !

Eu vorbesc despre minciună,

şi minciuna vorbeşte despre adevăr !

10.

– Ce este minciuna ?

– Minciuna nu este adevăr.

– De unde ştii că nu este ?

– Pentru că o ştiu, o judec.

– Şi eu am judecată !

– Pentru minciună nu ai: fiindcă tu eşti în ea.

Iar tu eşti robul meu, robul minciunii !

– Eu nu-ţi sunt rob, stăpâne ! –

îţi sunt supus !

– De ce te supui mie, în minciună ?

– Pentru că nu te judec, judecătorule !

– Deci tu iubeşti şi adevărul, şi minciuna ?

– Eu îi iubesc pe toţi, măria ta !

– De ce ? ce urmăreşti ?

– Unirea cu unul, altul, cu toţi.

– La ce-ţi foloseşte ?

– Mă scapă de moarte, şi atât !

11.

– Este aşa: unul îl iubeşte pe altul,

care îl iubeşte pe altul,

care se iubesc cu toţii :

deci moartea unuia nu mai are nici o putere.

– De ce spui asta ? Nu-ţi dai seama

că la un semn de-al meu

vor muşca leii din tine, nenorocitule,

ca dintr-o vită ?

De ce mă sfidezi ?

– Nu te sfidez, stăpâne !… Spun adevărul:

nu din mine vor muşca leii, ci din tine !

nu eu voi muri, măria ta,

ci tu pentru adevăr,

pentru tot.

(de aici nu mai înţeleg nici io ce-am scris…oops, însă oricum nu mai era mult de spus, n-aşa…?)

Iată şi originalul :

 

 

19 Răspunsuri to “Împărat şi mucenic”

  1. Dl.Goe Says:

    Uite am scris si eu o piesa de teatru in tinerete pentru Teatrul de Stat din Tg.Mures.

    Loţi si Pişta – Piesa de teatru in 8 acte

    Actul I.
    in faţă copaci, in spate copaci, in stanga copaci, in dreapta copaci
    in mijloc luminiş, in luminiş copaci, in copaci Pişta.

    Vine Loţi si zice:
    Loţi: Pişta da-te jos din copaci!
    Pişta: Nu, nu ma dau.

    Cortina!

    Actul II.
    in faţă copaci, in spate copaci, in stanga copaci, in dreapta copaci
    in mijloc luminiş, in luminiş copaci, in copaci Pişta.

    Vine Loţi si zice:
    Loţi: Pişta da-te jos din copaci!
    Pişta: Nu, nu ma dau.

    Cortina!

    Actul III. etc, etc…

    – Bine domnule dar cand se da Pişta ista al dumitale jos dincopaci?
    – in pauza.

    Daca trebuie pot s-o rescriu pentru caminul cultural din Corabia.🙂

  2. AVP Says:

    Bun, dar de ce crezi c-ar trebui să vbeşti cu cel mai mare poesel Ro pt chestiuţa asta ?🙄 De ce nu te adresezi direct directorului caminului cultural din Corabia ? Aş vbi io, mey, căci te cunosc, cum ar veni, dar dânsa – căci e o ea😉 – n-a auzit până acum de mandea… oops. Dacă te rog să revii preste o sută de anişori, e prea mult pt mătăpuţă, prichindel ?🙄 Pt mine, (răstimpul ista) ar fi o nimica toată, te asigur…oops

  3. Dl.Goe Says:

    Cel mai mare poesel Ro? Hm. Pai asta nu era Paunescu?

    Ok, man, ne re/vedem in 2111, cam prin vremea asta.🙄

  4. AVP Says:

    Vezi că eşti mprost ?🙄 Păunescu a fost cel mai mare rimător contimporan…💡 Mă miram io să nu devii anost… oops

    Şi deci la ce dreak să ne mai întâlnim ? Diem perdidi.

  5. Dl.Goe Says:

    Logica Humpty Dumpty sugereaza ca un adevar se obtine prin declarare. E cum il declari. Soare? Adica pricepi? Asadar dl.Goe esti mprost, Paunescu esti cel mai mare rimator contimporan, AVP esti cel mai mare poesel ro si diem perditi. Sper sa ramamai la declaratii cretze, sa nu treci draq la decrete.

    P.S. Ai citit Paunescu? Nu pot sa cred…

  6. AVP Says:

    Ai vrut să zici „diem perdidi”, am înţeles, nema problema. Cât despre Păun, acesta era pe toate gardurile, n-aveai cum să nu-l vezi. Altceva ?🙄 Hai, că am treabă, io nu-mi pierd vremea cu editoru – sau cel puţin cititoru – lu humorache…👿

  7. Dl.Goe Says:

    Si chiar toate care erau pe garduri erau cu „rima”?

    Cred ca e neintelegere la mijloc. Eu n-am vrut sa zic eu insumi in persoana laui dl.Goe ca Paunescu ar fi (fost) cel mai mare poesel ro. Eu n-am zis nici ca ar fi mare poet (nici nu conteaza ce n-am zis eu despre Paunescu). Eu am vrut sa zic doar ca (citindu-va mi-am amintit ca) si el (ca si mata) se declara cel mai mare poesel ro doar ca in cazul sau acest adevar declarativ era declarat si declamat de popor puhoi. Deci multi erau de acord cu ante-vorbitorul. Un poet e (cel mai) mare numai si numai pentru cei care-l considera asa (if any). Pentru ceilati nu. Iar ceilalti sunt infernul, dupa cum zicea nemuritorul Dante.🙄

    Nu cred ca ati citit Paunescu. D-voastra (pur si simplu) nu sunteti cititor ci doar scriitor. De aceea nu puteti avea habar daca Adrian Paunescu a fost sau n-a fost mare poet. Vorbind despre Paunescu va referiti in fapt la o alta ciosvarta a fenomenului nu la cea poetica. Ca cititor d-voastra cititi numai ce nu aveti incoto, lucrurile pe care le scrieti (e-he-he- ale tineretii valuri) si cele in care se vorbeste depre domnia voastra de scriitori precum d-na Stely, dl. R-adu H-umor, ori, la limita dl.Goe, ori ii citati din memorie pe fostii referenti ai poeselului ro-co-corabia. Loco. Zic si eu.

    Dar ce treaba aveti?

  8. AVP Says:

    Cum adică ce treabă am ?🙄 Frec mangalu şi-o sapă, până dau de stele (nu doar de Stely, aloo…) -n apă… oops.

  9. Dl.Goe Says:

    Aha, sunteti prima generatie care a schimbat condeiu-n sapa si calimara-n brazda. Spor la sapa va doresc si sa dati de stele cat de curand. Desi in zilele noastre parca au fost inlocuite cu trese si bentitze… Ma rog…

  10. Stely Says:

    Imi pare rau ca nu am putut sa particip pina acum -” on topic „- desi am citit (pe fuga)la timp toate cele trei texte (manuscrise) .Le-am recitit abia acum cu atentie si cu aceeasi placuta curiozitate ,ca de altfel toate celelelte texte , scrise in tinerete si redescoperite de autor in „maldarul ” de manuscrise din podul casei .
    E adevarat ca pentru autor (re)gasirera marturiilor vii ale inceputurilor sale de creatie -de acolo de unde a pornit harul creator (ideea ) in forma lui bruta -care apoi , dupa lungi incercari adaugiri ,ciopliri ,cizelari, sa ajunga la forma perfecta dorita de el ,sunt momente de nostalgie si duiosie ,si de ce nu,de bucurie a revederii cu sine ,cu cel ce se prefigura a fi : un creator de ceva Nou (stil si continut )
    Consider insa ca sunt si cititori dornici sa-l cunoasca mai bine pe „auctor” ,asa cum era el la tinerete .Eu sunt una dintre ei si de aceea ma bucur sa cunosc cit mai multe despre autorul care m-a captivat prin opera sa .
    Ce pacat insa ca sunt unii care pesemne nu au habar de ceea ce inseamna munca unui creator de stil nou ,care nu cunosc framintarile si preocuparile unui asemenea gen de creator ,si iata , sunt gata sa -l persifleze, sa-l parodieze si sa-l stirneasca fara sa se sinchiseasca de urmari .Banuiesc de altfel ca asta este motivul pentru care acestia -anonimi cu totii-se feresc sa-si decline identitatea :pentru a nu se sti cine sunt posesorii acestor caractere cinice ,lipsite de sensibilitate si in stare de rautati gratuite .Macar de -ar spune ce vor si ce asteapta ei sa se intimple.

    ,

  11. AVP Says:

    Bună, Stely. Se dixtrează şi băieţii, ce dreaq să facă şi ei.

  12. Dl.Goe Says:

    Doamna Stely – din conta, unii considera ca o atitudine precum a d-voastra poate fi fi mult mai paguboasa pentru bietul auctor. Dar totusi (constat) acelor „unii” nu le trece prin minte nici sa consiere ca ar trebui sa fiti infierata pentru asta (recte pentru faptul de a-l parazita fara rusine pe Viorel Padina) si nici sa va ceara imperios sa va declinati anonimitatea aflata si asa la vedere. Atunci cand un auctor e laudat doar de persoane fara nicio autoritate tendinta e de a-l scufunda pe bietul auctor in mediocritate. Unde pupa Stely nu poate pupa Niky. A-l intepa insa intr-o maniera nevinovata prin mici cinisme nu poate decat sa sporeasca simpatia „pentru” si traficul „inspre” bietul poesel. Domnia voastra ii faceti poetului Viorel Padina infinit mai mult rau decat i-a facut R-adu H-mor in toata existenta sa.

  13. AVP Says:

    E o imensa necuviință arogantă in ceea ce spui, Goe. Sprijinul neconditionat al lui Stely imi face mult mai bine decat laudele ce se vor neaparat cu retur si poopat in coor ale gomosilor specialisti, in niciun caz mai simtitori si mai intelighenti decat Stely, ci doar mai harsiti in manuirea unor formule belferesti, ce iau ochii snobilimii de Dambovitza. Daca io sunt un poesel de duzina n-ar avea cum sa ma mai faca mare specialistii lu pesce, insa Stely poate sa m-ajute in orice conditii, fireste. Tu n-ai sa-ntelegi niciodata de ce Christ a avut ucenici dintre oamenii de rand, pe care el i-a inaltat la Cuvant, goitza, tata, in timp ce vedetele Sinedrinului o frecau in templul oficial, tot atat de ignoranti si de aroganti atunci, ca si acum sau ca altadata (vbesc de templu la figurat, desigur). Sau cum dreaq sa-ti spun ca sa pricepi altcumva decat un nesimtit tun ?🙄

  14. Dl.Goe Says:

    Te-ai invatat cu drogul, d-le Padina. Rachiu de drojde. E tot ce te mai tine? Si o logica incompleta: daca Mântuitorul nu s-a bucurat de recunoastere, ca si mine, inseamna ca eu sunt (ca) Mântuitorul. Desteptarea neamule. Sau nea-mule. Oblojirea cu oplosita sa te adoarma definitiv in fum de tamâie.

  15. Dl.Goe Says:

    Oblojirea cu oplosita o sa te adoarma definitiv in fum de tamâie.

    P.S. Lipsea un „o”: decisiv in logica mesajului. Altfel decat „o” de la „ea” „oarecare” ce iti face cinste (cinste dupa cinste), iar te ajuta si te sprijina… si te duce acasa.

  16. AVP Says:

    Postare noua.

    Urmatoarea postare e programata pentru maine la 21,30.

  17. Dl.Goe Says:

    Merci pentru informatie.

  18. Stely Says:

    Dl Goe ,
    Inteleg ca incerci sa-mi dai un raspuns la ceea ce am scris eu aici ?
    „Macar de -ar spune ce vor si ce asteapta ei sa se intimple”
    Cu ce garantezi ca cinismul vostru (al tau si al lui rh) este „binefacator ” pentru AVP ? Ai avut cumva succes in munca de profesor ,experimentind asemenea metode ? Ei,uite ,asta este motivul pentru care nu mi-au placut profesorii de fizica. Aveau pe vremea copiilor mei aceleasi metode de „stimulare” ca si tine acum : jigneau ,umileau si ii birfeau pe elevi si pe parintii lor, fara teama si rusine . Credeau( ei) ca numai cu biciul se poate obtine „totul ” de la un elev. Da, un asemenea gen de profesor, nu a obtinut nimic (nici un rezultat bun ) cu asemenea metode ,ba dimpotriva, i-a scirbit ,i-a revoltat si i-a facut sa nu mai participe la olimpiada nationala de fizica ,ca semn de protest pentru metodele lui grobiene de „stimulare „.Un asemenea profesor de fizica a primit o lectie de la elevii lui cei mai buni ,dar si de la un parinte curjos . Prin urmare ,daca esti un asemenea profesor ,schimba metoda .Nu folosi bîta drept stimulent ,intrucit vei avea surprize cind ti-e lumea mai draga.
    Si,da ,mai intai a”pupat Niky si abia dupa aceea „a pupat „Stely. 😯 Dar Stely ,spre deosebire de Niky ,are o calitate :.este consecventa .
    Si inca ceva : nu m-am erijat si nici n-am „laudat” ca o” autoritate” in materie de crtica literara sau ca literat. Am spus totdeauna si chiar mi-am declinat acest gen de autoritate. Am spus mereu ca ma pronunut ca simplu cititor (fan )si nu ca specialist .Mi-am folosit si acum si atunci curajul de a ma expune ridicolului, dupa unii ca tine ca rh sau ca dt , gindind ca scopul vazut de mine este binefacator si nu daunator.
    De fapt iata ca AVP o spune cit se poate de clar. Prin urmare nu am nici un dubiu ca AVPmi-ar fi spus ,daca ar fi considerat ca exagerez cu laudele si ca acestea ii dauneaza. Iar daca Niky nu mai vrea sa”pupe „dupa Stely de teama ca se va injosi sau ca se va molipsi de mediocritate ,nu are decit s-o spuna: ” Stely ” anonima „,da-mi inapoi dreptul de a-l la „pupa ” pe Viorel Padina ! 🙂 In momentul acela ,pe cuvint de onoare, ca voi tacea „mîlc” pentru todeauna pe acest blog !. oops.

  19. Dl.Goe Says:

    Stely – Mi-au dat lacrimile. Va bazati asadar pe ce spune chiar maestrul margaretei. Si mai si asteptati sa vina Niky sa va spuna: descaleca madam. Ce sa zic? Asteptati-l.

    P.S. Este greu de stabilit ce este „consecventa” intr-o lume in miscare. Musca ce sta pe spatele boului e consecventa in a-si pastra pozitia intre omoplatii boului, dar daca boul ce o poarta cu blajina bunavointa intra in v(r)ie si ajunge la obor, consecventa se pierde pe drum. Daca realizati ca nu aveti autoritatea si pregatirea necesare unei evaluari riguroase acceptati ca e posibil ca unii dintre contestatarii poetului iubit (aiurea, mai mare narcisita ca d-na Stely n-am vazut in viata mea) sa aiba dreptate.

    P.P.S. Cred ca nu e indicat sa va aduceti copiii aproape olimpici pe blog. Ar fi foarte, foarte nepotrivit. Ca si idea ca eu ar trebui actionez optim pentru a-l stimula pe poet. Nici vorba. Eu spuneam ca ce fac eu ii este mai util (mai putin daunator) decat ceea ce faceti d-voastra. Atat. Restul precum demascarea profesorului / profesorilor de fizica, sunt amestecuri nocive intre imaginatia si dorintele d-voastra vagi.

    Dar cine zice sa taceti mâlc? Nu stiti ca eu sunt pentru libertatea de exprimare?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s