Proză… ? Poezie…? Ingeniu să fie…

Prietenii de la Obiectiv Cultural m-au rugat să comentez afirmaţia Hertei Muller că, de fapt, nu există absolut nicio deosebire între poezie şi proză. Iată răspunsul meu (desemnul de mai sus e extras din caietele avp ale vârstei de 17-18 anişori şi se numeşte ab ovo „gânditori febrili (moderni)” ).

*******

Aparentele deosebiri între poezie şi proză au fost inventate de belferii şcolari sau de criticii literari care inventariază, sortează, clasifică şi translează pre mintea publicului (învăţăcei sau cititori de ocazie) op-urile literare, după obiceiul didactic sau critic (nu discut acum utilitatea metodei sau a demersului lor, vezi bine). La nivelul creatorului – şi precizez că mă refer la creatorul autentic, constructor de mituri şi de stil, iar nu la epigonul docil şi facil or la oportunistul ductil, care scriu ca la carte şi-n cazul cărora clasificările belferice sunt probabil valabile – diferenţa dintre cele două aşa-zis specii literare e nulă, vezi bine, fiindcă efortul sau ingeniul de a opera cu metafore, cu imagini plastice, cu florilegii retorice, cu iambi suitori şi cu trohei, cu săltăreţele dactile, cu artificii de idei sau cu orice vrei, ca să te numeşti Poet al limbii ro, ru, bu or esperanto or al lumeei, e absolut identic cu harul or ingeniul de a crea scheme narative, poveşti, idei, teme, personaje, caractere, figuri, toposuri originale sau – cu alte cuvinte – nuvele, schiţe, romane, din care să se-ncarce apoi bibiliotecile cu tomuri de analize literare sau cu alte opuri de interpretare. Mai mult decât atât, io spun că din punctul de vedere al resortului creator şi chiar şi al instrumentarului creator (inteligenţă vie, imaginaţie puternică, patos divin, spirit inovator cu turbomotor, ca să zic aşa) nu există nicio deosebire esenţială între indiferent care creaţie artistică, ştiinţifică, tehnică, religioasă ori filosofică, fie că e poezie, proză, teatru, muzică, sculptură, pictură, ipoteză, teorie, concepţie, crez, simfonie, inginerie ori imagerie. Geniu să fie, vorba aia, căci altfel între „Mahabharata”, „Tao”, „Iliada”, „Metafizica” aristoteliană, Dialogurile platoniene, „Shir Hashirim”, „Metamorfozele” ovidiene, Evangheliile, „Divina Comedie”, „Don Quijote”, „Hamlet”, simfoniile beethoveniene or mozartiene, „Fenomenologia spiritului”, „Aşa grăit-a Zarathustra”, „Fraţii Karamazov”, „Introducere în psihanaliză”, „Ana Karenina”, „Teoria relativităţii”, „Teoria Atomului primitiv”, „Ullysse”, „Muntele vrăjit”, „The Big Bang theory”, „Coloana infinitului”, desemnele picassoene ori daliene, „7 samurai”, „Carmina Burana”, marile monumente arhitectonice ori ingenioasele creaţii inginereşti, nu e decât o deosebire formală, care ţine de substratumul material al creaţiei, vectorul creator fiind riguros acelaşi. O să închei cu-o bucată fistichie, despre care rog să-mi spuneţi ce-ar fi să fie: poesie, proză, teorie or filozofie, a…? 🙄

„Acuma, după ce te-ai umplut de toată cântarea lumeei, de shiru hashirimu infinit, ce-i de făcut, bey…? După ce-ai înghesuit în sinea Ta fix toată creaţia ce-a existat cândva sau care virtual ar fiinţa, ai mai putea oare tăcea, mut ca lebăda sau ca poetu Blaga în racla sa…? E clar c-ai big-banga îngrozitor, ai plesni cutremurător precum o semincioră de mei plină de doru tutulor seminţelor ce vor fi existat vreodat’, sau ca un ghiocel de-al primăverii duh or soft învigorat, ce sparge solu muuuult mai dur ca grumăjelu-i brusc învârtoşat, la ordinu aminoacizilor din molecula sorţii, aşa ai sparge Tu zidu din groapa gropilor morţii şi te-ai dezmorţi, normal… Şi deci ai învia (iar!), înveselindu-te ca orişice Stea a Stelelor f. f. radioasă, păi cum drea’, şi-ai alerga pe aripile dragostei spre a-ţi reface împărăţia ta, reluând shiru hashirim de-a-ndoaselea, respectiv de la infinit spre infinit mai acana, ca să-ţi iasă (iar!) planu, maistre, n-aşa…?, astfel că săgeata timpului sau creaţia ar hyperavansa de la superior la superioru major, învingând până şi logosu sau gramatika, ha-ha-ha, iar tot ceea ce din nou ar fi să fie, cum ar veni, viii după aceiaşi morţi pe care-i ştii de mici copii, ar crede că retrăiesc aievea, precum poeselu’ acumaşa, ceea ce a mai fost odată ca niciodată, bey tată, şi totuşi parcă o vieţişoară mai emancipată, dacă se poate spune aşa despre mai mult ca perfectu-ţi, n-aşa…?” (Planeta-Ou, Cântul II)

Anunțuri

11 răspunsuri to “Proză… ? Poezie…? Ingeniu să fie…”

  1. gabhry_el Says:

    deosebirea dintre poezie şi proză e aceea dintre sanie şi car

  2. Victoria Says:

    Dle Goldmund
    Imi ramaneti dator cu raspunsul la intrebarea mea: Ce alta sursa IN AFARA spuselor ex-regelui, confirma amenintarea uciderii celor 1000 sau 2000 sau 3000 studenti ( cifrele fluctueaza, functie de partinirea fiecaruia) REPET; ALTA SURSA!
    Dvs ati citat doar pe cei ce au preluat spusele lui Mihai I, deci ati „rostogolit” aceeasi sursa.
    Din cat v-am citit , pareti un om religios; stiu ca in Biblie sunt paragrafe care spun ca NU este suficienta marturia unui singur om! Probabil pentru ca , doar om fiind-deci si pacatos, poate minti/inventa spre folosul propriu.
    Nu stiu daca sistemele judiciare accepta sa absolve pe cineva doar pe baza propriei marturii, considerand-o automat 100% adevarata doar apararea si dezvinovatirea proprie, dar ar fi ne-obiectiv.

  3. gabhry_el Says:

    …de aceea, să mergi cu sania-n toiul verii sau cu carul prin troiene e o extravaganţă de care puţini sunt în stare

  4. Stely Says:

    Eu nu vad ca intrebarea respectiva sa fie , nici macar ca ” o capcana „, daramite „o prostie” .Dar nu sunt cea mai avizata sa ma pronunt ,intrucit nu sunt , asa cum am mai spus -o de multe ori ,o specialista.
    Desigur ca ma pot pronunta ,dar numai ca o buna degustatoare de poezie si de nenumarate texte ‘avepiste „. Nu vad (deci)nici o deosebire intre acest”comentariu „,ca raspuns la intrebare ,si fragmentul citat din poemul „Planeta Ou”. Spre ex .dupa toate cutumele „comentariul „de fata poate fi incadrat de criticii literari sau”belferii scolari ” ca fiind un text narativ ? .Ori eu vad o poezie . Iata :

    „La nivelul creatorului – şi precizez că mă refer la creatorul autentic, constructor de mituri şi de stil, iar nu la epigonul docil şi facil or la oportunistul ductil, care scriu ca la carte şi-n cazul cărora clasificările belferice sunt probabil valabile – diferenţa dintre cele două aşa-zis specii literare e nulă, vezi bine, fiindcă efortul sau ingeniul de a opera cu metafore, cu imagini plastice, cu florilegii retorice, cu iambi suitori şi cu trohei, cu săltăreţele
    dactile, cu artificii de idei sau cu orice vrei, ca să te numeşti Poet al limbii ro, ru, bu or esperanto or al lumeei, e absolut identic cu harul or ingeniul de a crea scheme narative, poveşti, idei, teme, personaje, caractere, figuri, toposuri originale sau – cu alte cuvinte – nuvele, schiţe, romane, din care să se-ncarce apoi bibiliotecile cu tomuri de analize literare sau cu alte opuri de interpretare.”

    Cind citesc din acest fragment am senzatia ca aproape toate cuvintele sunt metafore, au ritmicitate , sunt impletite armonios incit am senzatia ca stiu ce va urma ,desi sunt cuvinte rare care nu sunt la indemina oricui : Ce pot fi acestea ? nu sunt versuri -poezie ?

    „constructor de mituri şi de stil, iar nu la epigonul docil şi facil or la oportunistul ductil?”

    Dar fragmentul citat din „Planeta Ou’? Ce poate sa fie ? Ei,da :este si poezie si proza si filozofie …

    Aici am adus doua citate de M.Heidegger care vin in intimpinarea celor scrise de AVP in raspunsul dat si pe care le-am adus drept argument ca toate scrierile lui sunt si proza si poezie etc… Si asta pentru ca au un stil propriu ,autentic ,ingenios .

    „Orice gândire meditativă este o activitate poetică, orice activitate poetică este însă o gândire”
    ” Opusul poeziei ca vorbire pură nu este proza. Proza pură nu este nicicând “prozaică”. Ea este la fel de poetică şi de aceea la fel de rară precum poezia.”

  5. Goldmund Says:

    Doamna Victoria,
    mea culpa, mea culpa daca nu am gasit si altceva.(dupa cum am mai scris, am pus cateva adrese net.care faceau trimitere -daca nu ma insel – tot la relatarile Regelui Mihai I al Romaniei, adrese care s-au pierdut. Din pacate nu prea am timp pentru a cauta din nou in carul cu fan-dezinteresul general pentru acea perioada din Istoria Romaniei imi produce si acum dureri de cap si nu avem material destul care sa ne satisfaca dorintele)
    In fine, eu as fi avut mult mai multi martori la evenimentele tragice pe care noi le comentam din scaunul de birou, evenimentele din anii 1941-1948, insa unii au fost omorati de comisarii sovietici, altii au fost infometati la ‘Canal’, altii au foat linsati sau torturati la Aiud, Gerla si Ramnicu Sarat, cativa au putut sa plece din tara si nu s-au mai intors si nici nu i-.a mai interesat Adevarul la romani- care, iata, spus din gura Regelui Romaniei nu valoreaza mare lucru.(!)
    In acest caz, pe cine sa credem? Multi cred evenimentele traite de Paul Goma si reproduse in lucrarile sale, mai mult , le considera lucrari istorice(!)mai ales cele care se refera la evrei.
    In ce lume traim?
    Va multumesc ca mi-ati dat ocazia sa invat atat de mult din dialogul purtat cu dvs
    Adrian R. Apostol

  6. Goldmund Says:

    PS
    Doamna Victoria,
    am gasit de curand ceva interesant din punct de vedere istoric pentru perioada de trista amintire si anume comunismul la romani.
    Vedeti va rog si „Cuvant inainte”!
    http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/pitesti/ovoinea/
    Nu putem intelege prezentul fara sa cunoastem trecutul

    Scuze AVP pt. off-topic

  7. AVP Says:

    Postare noua.

  8. Victoria Says:

    Multumesc dl Goldmund
    Imi confirmati ca nu ( prea) exista alte dovezi in afara marturiei ex-regelui. Ceeace…cred ca istoric vorbind e putin.
    Spuneam ca si Biblic vorbind , nu e suficient, dar nu toata lumea crede in Biblie.
    Scuze AVP pentru off-topic.

  9. Hantzy Says:

    Victoria,
    nici nu importa daca Mihai a abdicat, supus fiind presiunilor sau vreunui santaj, a unei amenintari cu moartea a 1000 sau un milion de studenti. Cand a luat decizia de a semna, a facut-o in primul rand pentru el, ca rege. Salvandu-i pe unii, i-a parasit pe altii. Asta e ceea ce sustin majoritatea celor ce sunt de acord cu epitetele prezidentului. Uimitor este altceva: multi dintre cei care acum spun ca Mihai a parasit barca, lasand-o in voia valurilor, n-ar crede ca regele ar fi putut-o salva … nici atunci nici acum!

  10. Victoria Says:

    @Hantzy- personal cred ca se vor mai adauga informatii, la aceasta poveste, informatii care exista deja in arhive. Sunt cam multe umbre si semne de intrebare…
    Spui:”Cand a luat decizia de a semna, a facut-o in primul rand pentru el, ca rege” sau „pe persoana fizica” ar spune celebrul Marean Vanghelie !
    Oricum, tzara a fost ingenuncheata de rusi, multimi au murit sau au fost deportati ( sa ne gandim si la suferintele colaterale, ale familiilor celor ucisi sau deportati…) Iar Mihai I, intr-o vila la Versoix, isi permitea sa tzina bine, o familie de 7 suflete.. ( din munculitza si sudoarea fruntii lui?? … Doar ma intreb!)
    Sunt voci care spun ca a avut o constanta renta viagera de la rusi!! Ar fi amar -la superlativ absolut! Sper mult sa nu fie asha!

  11. AVP Says:

    Victoria, Hantzy, All,

    Puteti sa vorbiti aci sau chiar si pe topicul curent despre tot ce va pofteste animioara, insa in limitele civilizatiei europene, evident. N-am pretentia sa se discute on topic, insa nici nu vreau sa atomizez comentariile in grupuri de discutie pe mai multe nivele, fiindca atunci ar fi plictisitor pentru eventualii cititori sa le urmareasca.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s