Dictionar vegetal, litera B

Bere

În vremea noastră berea concură alături de cafea şi de coca-cola pentru titlul de băutura number one a timpurilor noi, cel puţin dacă judecăm după numărul reclamelor ce-i fac – cum se spune – un brand de soi, reclame pe care firmele producătoare sau distribuitoare de bere le promovează pe lei grei, parai sau euroi, şi vezi bine că n-ar face-o, dacă n-ar avea un profit balşoi ► Mai ales vara, toată lumea bea bere, very vere: tineri şi bătrâni, slujbaşi şi shoguni, bărbaţi şi femei, dar şi adolescenţi cărora abia le-au dat tulei, beau, în principiu, ca să se răcorească ori să se ameţească (cei tinerei), ca să-şi spele rinichii cu apă de hamei ori să-şi omoare timpul (în aşteptarea penziei). Berea conţine apă în proporţie de 90% şi abia 3-4% alcool, uneori fiind şi mai slabă sau chiar dezalcoolizată, cum cred unii că e cool, însă totdeauna rece ca gheaţa de la pol, fiindcă altfel ar avea un gust nasol, parol… Dacă amatorii de bere s-ar mulţămi cu-o sticlă, cu-o halbă sau c-un ţap, mai treacă-meargă, dar uneori amicii sar preste cal, strigând întruna picolilor ţal! ţal!, ca pe vremea când Nenea Iancu era berar, cu consecinţele pe care le ştim sau ni le putem imagina, halal… ► Dar iată cum se prepară berea: malţul (care este orz încolţit) se amestecă în anumite proporţii cu hamei (vezi acest cuvânt), apoi se fierb ori se infuzează în apă, ca un ceai de muşeţel sau de tei, iar după răcire se lasă la fermentat o vreme, evident că nu cât vrei, ci respectând secretele meseriei, mey, rezultând în final berea, ce conţine, aşa cum am mai spus, cam 90% apă chioară, 3-4% alcool etilic, d-ăla de te bagă-n boală, dacă-l bei pe inema goală, 0,4% bioxid de carbon, care te umflă ca pe-un balon când bei bere ca un tontom, nu ca un socotit domn, dextrine, proteine, vitamine (în special din complexul B), săruri minerale şi altele ►Berea – care poate fi neagră sau blondă – trebuie consumată cât este proaspătă ca o galeşă giocondă, căci trăzvită sau cu guler de chinez, n-are nici un chichirez… Prietenii ştiu de ce…! he-he…

bere la gheaţă

mai prinzi o plătică de saramură, mai iei o gură

Bitter

Într-o vreme – mai precis când şi Revista AS era gazeta leacurilor stass, căci între timp nu prea mai are glas, cetitorii prinzându-se că multe reţete de-acolo erau cu ochi şi nas Wink – producea furori şi pe la noi bitterul suedez, cică o băutură de nobil soi, amară şi scumpă ca o pereche de pantofi de firmă noi, deci cam cât o pereche de vechi boi, bitter despre care se spune c-ar fi bun la tot felul de boale, de la sex până la şale ► La origine, bitterul era o băutură nemţească, deschizatoare a poftei de mâncare, însă atâta tot, mey frăţioare ►Iată o reţetă clasică de preparat bitterul, ca băutură aperitivă, fără alte pretenţii tămăduitoare, recomandată de doctorul farmacist Alexandriu, cel care a popularizat pentru prima dată respectiva băutură la ai noştri, se pare : genţiană, chinchină, coji de portocale, ienupăr, coriandru, scorţişoară, micsandre, izmă, anason, angelică, salvie, zahăr şi alcool de bună calitate. Dacă v-am da şi cantităţile fix măsurate, precum şi perioadele de macerare a ingredintelor astea toate, ar însemna să vă vindem secretul de fabricaţie, păi se poate, nepoate… ? Wink

bitter as

Brad

(brad alb, silhă, abies alba)

O brad frumos, o brad frumos, cu cetina tot verde…! Acest cânticel şi viziunea bradului feeric de Crăciun au umplut cu lacrimi de duioasă fericire ochii a generaţii şi generaţii de copii şi nu vor conteni s-o facă şi de acum încolo, desigur… Iar pentru un suflet ostenit fie de griji, fie de plăceri nemăsurate, ce poate fi oare mai reconfortant decât priveliştea pădurii de brad încărcate cu greaua şi imaculata zăpadă sau decât aerul ozonat din montana livadă, undeva, în creierii munţilor, departe de lumea dezlănţuită sau năroadă, de trădări, laşităţi, suferinţe or corvoadă…? ► Bradul face parte din familia Pinaceelor, fiind deci verişor cu Pinul şi cu alte vedete ale codrilor, creşte cel mai bine în etajul rezervat lui din arealul munţilor, unde formează păduri curate de brad sau în amestec cu molidul or fagul, ionizând şi înmiresmând aerul de tot dragul, atâta doar să nu-ntâlneşti ursu’ pe-aci, căci te ia draqu… 🙂 Atinge o înălţime de 50-60 m, are tulpină dreaptă, cilindrică, uşor conică, ascuţită spre vârf, cu o coroana piramidală, în prima sa perioadă de dezvoltare, apoi cvasi-cilindrică, frunze veşnic verzi, persistente, aciforme, scoarţa tulpinii crăpată, de culoare cenuşiu-închis, într-un cuvânt, – un arbore de vis… Mugurii de brad au solzii acoperiţi cu răşină, care le dă un miros şi un gust aromatic, ozonat, absolut de nedescris ► Doctorii de altădată prescriau ceaiul (infuzia) de muguri de brad în cazurile de tuse cronică şi de catar de plămâni, ca expectorant şi anticataral ►Iată şi câteva leacuri băbeşti pe bază de „organe” de brad: ►primăvara se bea fiertură de muguri tineri de brad, contra scrofulelor ► la anxietate (sperietură) se bea înainte de masă, dimineaţa, câte o lingură de rachiu de drojdie în care s-a plămădit răşină de brad ►cioturile din scânduri de brad arse şi pisate se beau cu apă contra nevralgiilor (junghiurilor) de tot felul ► pe buba coaptă se pune un plasture (cataplazmă) compus din răşină, seu de vită, ceară de albine, casă (pânză) de păianjen şi făină de grâu… Sănătate curată !

o, brad frumos
padurea de argint

Brusture

(mărăcine, arctium lappa)

O, ce păţanii am tras cu herbaceea asta sâcâitoare ! Sad Când coboram în vale la Baltă ca să merg dis-de-dimineaţă la undit ori să scot ava plină de caras, plăticuţă, biban şi alte vieţuitoare din apa hrănitoare sau la scăldătoare, strecurându-mă înfiorat printre păduri întregi de ghimpe mare sau alte asemenea sperietori inţepatoare, aş fi vrut să am un paloş sau mai bine o uriaşă secerătoare şi să pun la pământ oştirile înfiorătoare, care pâna ajungeam la buza malului mă zgâriau îngrozitor pe picioare, pe piepţi şi pe coţi, io fiind îmbrăcat, biensur, doar într-o pereche minusculă de chiloţi… Sad Lasă că mă ustura toantă ziulica până şi puţuica, mai ales după ce se ridica soarele şi începea sa bâzâie musculica ori să se plimbe pe mine furnica, dar pe urmă – când ajungeam spre seara acas – mă certa şi mămica, apoi mă ungea cu spirt medicinal oltenesc pe burtică, reşpektive c-un ţoi de ţuică de dudică, iar io urlam şi mă rugam : lasă-mă, lasă-mă, mămăică ! ► Brusturele cică e neam din Compozite, alea cu antodiile specifice (precum albăstriţa, anghinarea, arnica, captalanul etc.), fiind o erbacee bianuală, ceea ce-nseamneadză că nu e nici perenă, precum plantele ce înviază singure în fiecare primăvară, fără să fie nevoie ca mâna cultivatorului să le zică „hai, scoală din semincioară iară!„, dar nici trecătoare, ca o iarbă banală. Creşte pe solurile din întreaga ţară, deci nu numai în padina-mi natală, de regulă prin locuri virane, pe lângă maluri şi garduri, pe lângă drumuri şi gropi de gunoaie, prin dărâmături şi parăgini, pe câmpuri sterpe, pe izlazuri. Are nişte rădăcini grosuţe, frunze mari şi late, cu antodii globuloase şi colorate, fiecare pe tulpiniţa lor aşezate, purpurii sau movilii, ca nişte pămătufuri sângerii-violacii, ţepoase, prevăzute cu un cârliguţ la vârf, care se agaţă cu sârg de oricine trece pe lângă ele pe izlaz sau prin crâng. Aloo, pare să-ţi zică brusturele cu năduf, nu mă iei şi pe mine la târg, bey, spulei…? Wink

ăsta e inimicu 😦

Brânduşă de toamnă

(bălură, brânduşa morţilor, ceapa ciorii, ghicitori, ruscea de poiană, colchicum autumnale)

Aiastă erbacee din familia Liliaceelor ar fi rudă cică cu ceapa, însă rosturile şi gusturile lor sunt diferite, aloo, precum mapa şi sapa, spada şi capa etcaetera. Astfel, dacă în răzorul de ceapă poţi lăsa liniştit şi nişte copii, căci şi dacă ar mânca toată ceapa din grădină, mai nimic n-ar păţi, decât că i-ar durea burtica o zi, dacă însă o mioară sau o vacă buimacă ar ronţăi a ciorii ceapă s-ar umfla ca un burduf de capră pe post de balon fără supapă, de-ai crede că acuş-acuş o apucă spre tării, mai ştii…? Brânduşa de toamnă, în afară de faimosul tubercul cepos, mai are caracteristic frunzele mari, lungi şi frumoasele flori mov, roşietice, albicioase sau galbene ce apar în septembrie-octombrie, cu cele şase petale specifice ►Observaţie: brânduşa de toamnă sau bălura, cum i se mai zice în unele locuri, musteşte de otravă prin toţi porii ei, datorită alcaloidului veninos colchicină pe care îl conţine. Animalele care pasc – rareori, din eroare – bălură scapă cu greu de o moarte chinuitoare ►Cu această plantă, preparată în doze foarte precise şi numai sub supravegherea unui pricepător, doctorii de altădată tratau guta, reumatismul, dropica, unele tumori, ori curăţau stomacul şi maţele, planta fiind un purgativ radical ► Astăzi brânduşa de toamnă este o plantă binecunoscută în industria farmaceutică, din ea extrăgându-se, cum spuneam, colchicina, medicament de elecţie în tratarea gutei.

ruscea de poiană
ceapa ciorii
bălură galbină

 

 

Anunțuri

13 răspunsuri to “Dictionar vegetal, litera B”

  1. constantin constans Says:

    @AVP superb!
    Bere,Bitter,Brad,Brusture,Brânduşă de toamnă

    +
    Hai bre sa va postez si eu o ,,STENOGRAMA,,-pt.ca e la moda.

    Deci/
    litera C: (CATALIN°)
    ………………………………………………………..

    Mi-am petrecut toata dupa amiaza in compania prietenului meu de BOEMA BUCURESTEANA & PARIZIANA Catalin.( CATALIN este partenerul meu de boema inca din anul 1974 iar MARIAN ZIDARU actuellemente unul din cei mai import.SCULPTORI ROMANI mi-a fost coleg la CRAIOVA si apoi la BUC.)
    Va rog sa-mi permiteti sa postez un filmulet de la un EV.care a avut loc aici la PARIS
    acum citeva luni.

    L’ECHALIER-PIRLEAZU’ a L’église et le cloître des Billettes

    Aici aveti mici detalii despre LOCUL unde a avut loc EVENIMENTUL:
    http://histoiredumarais.canalblog.com/archives/les_billettes/index.html

    DECI:
    INSTALATIE &PERFORMACE
    Autor: CATALIN GUGUIANU
    Coautori; ZIDARU (victoria&marian) SCULPTORI
    LIPAN (ovidiu tandarica) MUZICIAN
    Ps.
    Poate intervin aici pe blog si amicii de boema Bucuresteana : DORA STANESCU,poetul Gheorghe Iova sau eseistul Ion Buduca etc.
    Poate ne face un ,,mic servici,, FLORIN IARU.

    Iata aici filmuletul de la acest eveniment:
    Hmm!CATALIN este baiatul ala frumusel care seamana cu (alain delon°)
    (CATALIN apare la inceputul filmuletului impreuna cu LIPAN & sculptorita VICTORIA ZIDARU.°)

  2. Stely Says:

    ” Lasă că mă ustura toantă ziulica până şi puţuica, mai ales după ce se ridica soarele şi începea sa bâzâie musculica ori să se plimbe pe mine furnica, dar pe urmă – când ajungeam spre seara acas – mă certa şi mămica, apoi mă ungea cu spirt medicinal oltenesc pe burtică, reşpektive c-un ţoi de ţuică de dudică, iar io urlam şi mă rugam : lasă-mă, lasă-mă, mămăică ! ►mm !
    Duios ,haios si demn de retinut ptru cei care nu cunosc planta si ce neplaceri produce ea. 👿 Mai ales ptru micii pescari . 🙂

    @CC ,
    Grozav spectacolul ! De tu unde erai ?

  3. Stely Says:

    o mica erata : @ CC … ,dar(nu” de”) tu unde erai ?

  4. constantin constans Says:

    ,,@CC ,
    Grozav spectacolul ! tu unde erai ?,,
    …………………………………………………
    la Köln .
    Cologne in GERMANIA.
    nu am putut fi prezent la vernisaj (din pacate°)
    acum sunt la Paris.
    SI CATALIN TOT LA PARIS ESTE.

  5. Stely Says:

    Buna ziua ,
    Acest paragraf ar putea fi f. bun ptru o reclama publicitara ptru berea romaneasca (Ursus?)..
    „Mai ales vara, toată lumea bea bere, very vere: tineri şi bătrâni, slujbaşi şi shoguni, bărbaţi şi femei, dar şi adolescenţi cărora abia le-au dat tulei, beau, în principiu, ca să se răcorească ori să se ameţească (cei tinerei), ca să-şi spele rinichii cu apă de hamei ori să-şi omoare timpul (în aşteptarea penziei”) 🙂

    Imi place berea ,desi nu am baut prea multa anul acesta . Dar desigur ca daca s-ar fi postat textul pe vremea aceea caniculara de asta vara ,nu m-as fi putut abtine ,mai ales ca am aci la parter un mic magazin cu de toate . Acum nu mai cumpar nimic, din motive de boicot .

  6. stely Says:

    „O brad frumos, o brad frumos, cu cetina tot verde…! Acest cânticel şi viziunea bradului feeric de Crăciun au umplut cu lacrimi de duioasă fericire ochii a generaţii şi generaţii de copii şi nu vor conteni s-o facă şi de acum încolo, desigur…”

    „O brad frumos, o brad frumos, cu cetina tot verde…!
    E adevarat ,acest „cintecel” mi-au umplut instantaneu ochii de lacrimi .Of,doamne ! Ce frumos ni-l cinta mama mea ,in vremea copilariei mele !
    Ni-l cinta numai in perioada sarbatorilor de iarna, impreuna cu alte cintece traditionale.
    p.s. Il cinta si nepotilor ,pe care ii tinea la ei la tara ( la caldurica)mici fiind ,precum si in vacantele scolare -unde de altfel ne petrecem cu totii sarbatorile de iarna ,respectind cu strictete toate traditiile dintre care nu lipseau bradutul si sosirea mosului ,ptru care aveam costum si masca ; aceeasi masca destul de reusita pe care am folosit-o in primul meu an de invatamint ,facind rolul lui „Mos ..Gerila” ..oops
    Asta intrucit nu se oferea nici un barbat ,iar eu eram prea dornica de respectarea traditiilor . Am jucat atit de bine rolul , incit nimeni nu m-a recunoscut -in afara de cel care m-a deghizat -prietenul meu(actualul sot) de care eram indragostita” lulea”…si el de mine . 🙂
    Iata cum mi-am adus aminte de citeva mici evenimente emotionante legate de …”O brad frumos ,o brad frumos „..
    p.s.Am intrat pe Mozilla ,intrucit nu stiu ce se intimpla pe internet explorar ca nu pot pune postarea ..

  7. AVP Says:

    Da, fiecare om ar putea aduce propria sa experienta, legata de locul si timpul strict in care a trait si de oamenii pe care i-a iubit, care sa descrie din punctul sau de vedere ceea ce a simtit de fapt Zeul unic si – poate – infinit, in bulgarasul ala de tina mai mult or mai putin sfintit… Puneti cap la cap toate aceste simtiri si veti avea sentimentul rumanesc al fiintei, cel putin, cum spunea cineva…

    ps. Stely, IE e de cateva ori mai lent decat Mozila si nu mai merita sa te complici cu el (chiar daca esti coservatoare de felu tau si chiar daca ai ultima versiune de explorer).

    Pe diseara (cand o sa dau drumul episodului 12 din Povestea lui Ave).

  8. Stely Says:

    Ai dreptate, si in ceea ce priveste IE si in ceea ce priveste conservatorismul meu ,care tine mai mult de reflex si de faptul ca am la favorite” n ” teme , texte ,citate,bloguri ,filme,carti,adrese etc pe care imi este mai usor sa le accesez. Am locurile bine memorate incit stiu ce gasesc acolo ,in caz de am nevoie .Am si pe Mozilla ,dar prea putine ..Sigur ca merg si pe Mozilla,dar ptru cautari noi, sau alte chestiuni administrative.

  9. gabriel Says:

    un dicţionar care n-ar trebui să lipsească din nici o bibliotecă serioasă, pen’că nu-i numa’ un dicţionar vegetal – ceea ce poate face orice legumă -, ci e şi unul literar şi spiritual

  10. monica Says:

    Mi-am adus si eu aminte de brusturele care i-a creat o groaza de neplaceri micului pui de pescar de pe malul Dunarii. Si tot de pe malul vaii unei ape,a garlei, plina de nisip, care strabatea satul bunicilor mei.

    De la o unflare la alta , in aluviunea ramasa se dezvoltau mici palcuri de brusture care nu cresteau mai inalte de 15-30 de centimetri.

    Cand gospodinele satului se duceau la spalat de rufe ,toata valea se umplea de iile si fustele puse la uscat pe aceste plante, care erau f zdravene, odata ce tineau pe ele ditamai greutatea.Nici nu terminau bine de spalat o copaie de rufe ,ca precedenta era uscata.Caldura soarelui si cea emanata de nisipul incins faceau ca rufa sa se usuce f repede.

    Si mai am o amintire destul de neplacuta legata de acele bobite(boboci) de brusture care deseori aterizau cu o exactitate matematica in parul fetelor,in semn de exprimare libera, dar rautacioasa a sentimentelor timizilor baieti ,prieteni de joaca.

    De cele mai multe ori nu mai puteam sa-i scot decat cu ajutorul foarfecelor 👿 , spre disperarea mea pt ca bunica nu prea avea timp sa ma „descîlţească”, dupa cum spunea ea 😆

  11. monica Says:

    Imi pare rau pt greseala:
    De la o umflare (revarsare)…

  12. AVP Says:

    Friends,

    Sunt deosebit de miscat de aprecierile voastre privind Dictionarasu mai mult or mai putin vegetal. Thank you !

    Postare noua.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s