Zece libertarieni si-un terorist

Reproduc mai jos prima pars a unui text postat la 10.01.2007 pe forumul libertarienilor rumâni, unde ale my friend Sorin Cucerai et aliis ejusdem farinae libertarianae, cum ar veni, se străduiau cu argumente care de care mai sanki balamaua & cilibii să ne deschidă ochii, nouă, pollimii, că anarhismul sau libertarianismul, cum îi ziceau ei, e soluţia tuturor problemelor planetii… Chiar şi azi, Sorin Cucerai crede că libertatea civică de a instiga la răzmeriţă politică şi la alungarea celor care vor să dea cât de cât cu mătura prin Grajdurile nu doar ale lui Augias Neculai d’antan, dar şi ale lui Ivan Ilici de mai an,  e soluţia, păi cum drea (fără să observe că-n Ţara Libertăţii fără Bătrâneţe şi a Democraţiei fără de Moarte  – aflată deodată în faţa “revoluţiei mondiale” a celor care vor libertate de expresie totală, de distracţie hypersexuală, de trai nineacă pe banii de la asistenţa socială sau de la babacă şi de anonimă bălăcăreală scufundacă, drept care au ocupat Wall Street şi-n toate agorele de pe Net fac shit, trăindu-şi cât mai dixtractiv clipa – se pregăteşte deja legea SOPA, PIPA şi ce-o mai urma, până când se va cam termina cu libertatea de a face ce te taie capul de rumân, rus, american, neamţ sau harap, chiar şi atunci când este evident că tu, personal & individual, nu prea ai cap… oops.  Zece libertarieni şi-un terorist vroia să le demonstreze dăştepţilor care l-au alungat de pe forumul lor pe cel mai onest şi drept artist (şi care făcea demonstraţia asta într-un limbaj care numai mediocrilor din cinu cică elitist li se phootea părea abramburist) ce s-ar întâmpla atunci când libertarienii lu pesce ar avea de a face nu c-un papă-lapte de poliţist, ci c-un crunt terorist, doamne fereşte, însă zău că n-aş vrea să mai insist şi să-l fac pe my friend Sorin C. şi mai trist… oops.

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

Prima pars

Zece libertarieni hraniti cu-al libertatii totale mit s-au reunit liber consimtit spre a face ceea ce-au convenit, normal, fara nici o interventie a statului din amonte si aval, in care tontusi libertarienii egzistau pausal, desi il tratau cu dispret & shit, insa un terorist f. iscusit pe unul dintre ei l-a belit, tragandu-i un picior in oua, si-au mai ramas noua.

Noua libertarieni, actionand in continuare ca si cum nemic nu s-a-ntamplat, pe baza principiului individualizmului avansat, care-i opreste intre ei sa se solidarizeze, adicatelea sa se bucure ca neste spalatorese daca unul e laudat sau premiat ori sa planga daca oricare dintre ceilalti o mierleste sau doar e martelat, au continuat a lupta in mod anarhic pentru a-si atinge fiecare scopurile lui, dand cu tifla statului, insa un terorist al dreaqului, tragandu-i odata unui libertarian ce parea mai netot una-n bot au mai ramas opt.

Opt libertarieni si-au vazut mai departe de treaba, luptandu-se stiintific intre ei pentru un brat de iarba, pentru o taraba, pentru o prada nici prea grasa, nici prea slaba sau pentru alta resursa rara, bunaoara, insa un nebun care sorbise terorizmu odata cu-al ma-sii lapte l-a altoit pe-un libertarian in timp ce ista statea cu burta pe carte ca sa aiba, cica, mai multa parte decat un handicapat care nu stia sa numere nici pan’ la sapte – dar vroia sa traiasca si iel, pur si simplu, deci nu ca shogunu – si-au mai ramas opt minus unu.

Sapte libertarieni, deci, si-au continuat afacerile superlucide & reci, uitandu-se ca curca-n creci dupa fostu libertarian plecat spre libertatea de veci, dar asigurându-se ca ala nu-i mai concureaza in nici un fel si observand, de altfel, ca pre pamant au ramas resursele rare ale libertarianului ex-fratel, plus ca piatza era libera ca o campie manoasa – n-asa? – din Sahel, s-au repezit sa-si dea eleganto-libertarian la oase pentru resursele ramase, insa unui terorist intaratat de ieftine spirtoase i se paru ca libertarianului cu exprimarile mai simandicoase ii cam miros ale sale doar doua clase, si-au mai ramas sase…; iar cand aia i-au reprosat ca nu stie nici macar cine a fost Da Vinci, au mai ramas… cinci

Cinci libertarieni se leganau pe tamanga – citeste: anarhia, aloo, in idiomu deloo-deloo… – lui Friedman, Block, Hayek, Salin, Bakunin, Kropotkin si my friend Sorin , zbatandu-se-n continuare in libertarianu chin de-a nu pronutza sloganu animal “Oameni buni, hai sa ne-ntelegem putin, in loc sa ne dam care de care mai rasputin!”, insa un terorist din Groapa lu Ouatu, pe unde n-ajunsese, culmea, nici Statu, il pocni – cum se intampla de obicei – chiar pe cel mai putin vinovatu, si fara ca ista sa se poata plange la Imparatu, ca dracu , si-au mai ramas patru.

Patru libertarieni, – …chiar asa, ce naiba era sa mai faca si ei, caci doar nu era sa se aibe ca niste miei ?? Si-au mai ramas trei, dar zmei, n-asa… ?

Carele neavand cum sa se bata cu teroristu Smardoi, fiindca tembelu habar n-avea de piata libera, in schimb avea nevoie de cevasilea oloi si de neste haine noi, au mai ramas doi. Si goi.

Doi libertarieni in chiloti tontusi de soi se uitau la noi, cetatenii comunitatii liberate de ciocoii vechi, dar noi, reshpektive de partidele de criptosecuristi si criptocomunisti transformati preste noapte in capitalisti salbatico-libertariano-moroi, rugandu-ne sa-i scapam de teroristu Smardoi, dar fiindca ei nu platisera taxa de protectie politaiului Pristanda Taunu, a mai ramas unu.

Iar in final niciunu, normal…

+++++++++++++++++++++++++++

Secunda pars o puteti ceti aici sau aici.